Am trecut de jumătatea verii și suntem deja cu gândul la răcoarea iernii, iar asta pentru că am zis să aducem o parte din Siberia la noi în studio, un cățel rasa Husky Siberian. Acești câini sunt calmi, inteligenți, pot fi folosiți la tractarea săniilor și au o dorință arzătoare să le facă stăpânilor pe plac. Răzvan Oancea, crescător de Husky siberian, ne-a vorbit mai înainte de toate despre mitul ochilor.
”Îi testăm pentru boli oculare, displazie de șold și displazie de cot. Nu ies bine la testele astea, nu se reproduc. Nu sunt campioni și nu ies bine la expozițiile canine, nu se reproduc. Ochii albaștri nu se întâlnesc la 100% din husky. Cândva, ziceau studiile că doar 25% au ochi albaștri. S-ar putea ca-n ultimii ani să fi coborât sub 25% din populația de husky, pentru că de cele mai multe ori ochiul ăla albastru e purtător de boli”.
Cât despre culoarea blănii, conform standardului, orice culoare este acceptată, mai puțin paternurile sau brindle, cum este în cazul akita-ului japonez. La fel și merle, cum e ciobănescul australian.
”Merle-ul are niște pete. În rest, orice culoare este acceptată. Există husky care se numește piebald. Ăla este alb cu pete de diverse culori pe el. Agouti! Husky piebald agouti este griul care seamănă cu lupul, cenușiu. Mai e și maroul solid black, solid brown. Complet negru, dar când spun negru înseamnă negru. Așa, și maro complet. Și roșcat, eventual cu o pată albă pe piept”, ne-a mai explicat Răzvan Oancea.
De când era copil, invitatul nostru a visat să aibă un husky. Fără prea multe resurse, a început să se intereseze despre rasă, să citească și să se documenteze pe site-urile de specialitate de peste ocean. Nu a primit atunci cățelul mult dorit, dar asta nu l-a împiedicat să spere în continuare.
Sâmbătă, 23 iulie, la ora 13.00, la Digi Animal Club, primim sfaturi importante de la Răzvan Oancea, crescător de câini rasele Husky siberian și Samoyed.
”Am căutat anunțuri și am găsit pe cineva care avea niște pui cu pedigree. Am luat de la un crescător care nu mai e în România acum. Prima oară când l-am sunat avea 7 pui. Mi-a spus un preț uriaș pentru mine. Am trecut mai departe. Luna următoare a apărut iar anunțul, l-am sunat din nou. Mai avea 3 femele. Luna următoare a apărut iar anunțul. La un moment dat omul a zis, ”Dom’le, m-ai tot sunat, îl vrei”? Îl vreau, dar nu am suficienți bani. Zice, ”câți bani ai?” Atât. ”Hai, vino s-o iei”. Și am ajuns cu ea acasă, unde n-a reacționat la câteva nume pe care i le-am pus. Am zis, ne-a dat-o omul mai ieftin puțin, a mai lăsat la bani, e surdă. E frumoasă, dar e surdă. La un moment dat stăteam pe o canapea și am desfăcut un biscuit. Când a auzit fâșâitul a ridicat capul și s-a uitat la mine. A, tu nu ești surdă, ești doar a dracu! Raisa i-a rămas numele. Câinii ăștia nu-și încap în piele ăștia, sunt o provocare”.
Treptat, viața invitatului nostru a început să se schimbe și să dea peste fel și fel de provocări. Inițial, nu știa ce este acela o expoziție canină, o lesă de show, iar la prima experiență de genul acesta s-a prezentat cu un exemplar într-o zgardă metalică groasă.
”Câinele era învățat, lucrasem cu el. Adică mergea frumos la pas, mă asculta. M-a văzut un nene acolo, nu știam cine era, îi mulțumesc și acum. Mi-a zis, băi, băiatule, unde vii tu, ia lesa asta de prezentare și bagă câinele. Mi-o dai tu când ieși. Și am intrat în ring unde am fost jurizat. Era la clasă juniori. Am ieșit, soția zice: Ce facem, mergem? Nu, mi-a zis să mai stăm. Eu voiam să dau lesa. Ce facem? Mai stăm! Ok, mai stăm. Am intrat la Best of breed, la cel mai bun al rasei. Mergem? Nu, mai stăm. Și mă uitam că erau vreo 200 și ceva de câini înscriți și vedeam că oamenii pleacă. Omul ăla ne-a lăsat lesa și a plecat, că el terminase treaba. N-a mai stat după noi. Am ieșit Best of group 3. Cel mai important din toată experiența asta a fost microbul”.
Cea mai bună prietenă a Raisei a fost o pisică. ”Pisica a fost cea care a crescut-o cumva, a educat-o. Când făcea asta ceva, se ducea și o altoia, o băga sub mobilă. La un moment dat, din greșeală, când am plecat la muncă, am uitat pisica închisă în dormitor. Și când am venit acasă, am găsit în ușa de la dormitor o gaură uriașă, a săpat cățeaua să o scoată pe prietena ei”.
Sâmbătă, 23 iulie, la ora 13.00, la Digi Animal Club, primim sfaturi importante de la Răzvan Oancea, crescător de câini rasele Husky siberian și Samoyed.
Ce trebuie să știe neapărat un viitor posesor de husky
Răzvan Oancea îi îndeamnă pe viitorii posesori de husky că trebuie să se obișnuiască cu temperamentul câinelui.
”Să nu se aștepte că și-au luat un câine cum e malinois sau ciobănescul german. Picior, pac, pac, pac, facem, dregem, ne învârtim, aducem minge, nu! Am câine, îi arunc mingea o dată, de 2 ori, de 3 ori, de 5 ori, după care se uită la tine și-ți zice du-te mă și ia-ți-o singur, nu vezi că n-am chef, ce-ai? Plimbatul nu înseamnă că l-ai scos 10 minute lângă bloc, și-a făcut nevoile și l-ai băgat în casă. Pentru că el energia asta și-o va vărsa asupra apartamentului când tu nu ești acasă”.
Duminică, la ora 13.00, la Digi Animal Club, primim sfaturi importante de la Răzvan Oancea, crescător de câini rasele Husky siberian și Samoyed.
- Te-ar putea interesa si:
- ”Dacă are rutină, un câine husky e fericit!”
- De la o pisică luată pe net până la campioane mondiale: povestea unei felise românești de Norvegiene de pădure
- Dincolo de braconaj: salvarea animalelor sălbatice, între eforturi comune și resurse limitate
