În fiecare an, aproximativ 11 milioane de tone de plastic ajung în oceanele lumii. Aproape 90% din excesul de căldură produs de schimbările climatice este absorbit de ape, iar peste trei miliarde de oameni depind direct de oceane pentru hrană și locuri de muncă. Cu toate acestea, ecosistemele marine se află sub o presiune fără precedent.
Pe 8 iunie, lumea marchează Ziua Mondială a Oceanelor. Nu este doar o celebrare a mărilor și a vieții marine. Este o zi care ne amintește că viitorul oamenilor și viitorul oceanelor sunt inseparabile. Pentru că atunci când oceanele suferă, efectele ajung inevitabil și la noi.
Inima albastră a planetei
Privite de pe orbită, oceanele transformă Pământul într-o planetă albastră. Acoperă peste 70% din suprafața globului și conțin aproximativ 97% din apa existentă pe Terra.
Dar poate cel mai surprinzător lucru este că oceanele reprezintă unul dintre cele mai importante sisteme care fac posibilă viața.
Potrivit Organizației Națiunilor Unite, organismele microscopice care trăiesc în oceane produc aproximativ 50% din oxigenul pe care îl respirăm. Cu alte cuvinte, fiecare a doua inspirație pe care o facem este legată direct de sănătatea ecosistemelor marine.
Mai mult, oceanele absorb aproximativ 30% din emisiile de dioxid de carbon generate de activitățile umane și aproape 90% din excesul de căldură acumulat în sistemul climatic global.
Fără acest uriaș mecanism natural de reglare, încălzirea globală ar fi deja mult mai severă.
(Surse: ONU – World Oceans Day; UNESCO Intergovernmental Oceanographic Commission; IPCC)
Cea mai mare economie despre care se vorbește prea puțin
Atunci când discutăm despre oceane, ne gândim adesea la balene, delfini sau recife de corali. Mult mai rar ne gândim la economie.
Și totuși, economia oceanică este una dintre cele mai importante de pe planetă.
Conform Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD), activitățile economice legate de oceane generează aproximativ 2,6 trilioane de dolari anual. Dacă ar fi o țară, economia oceanelor s-ar situa printre primele economii ale lumii.
Peste 80% din comerțul mondial se desfășoară pe cale maritimă.
Peste trei miliarde de oameni depind de resursele marine pentru hrană și venituri.
Aproximativ 600 de milioane de persoane își câștigă existența direct sau indirect din pescuit, acvacultură, transport maritim și turism costier.
Practic, oceanele nu susțin doar biodiversitatea. Susțin economia globală.
O lume ascunsă despre care știm mai puțin decât despre Lună
Există o statistică care îi surprinde chiar și pe specialiști.
Peste 80% din fundul oceanelor rămâne necartografiat, neobservat și insuficient explorat, potrivit Administrației Naționale Oceanice și Atmosferice din Statele Unite (NOAA).
Știm mai multe despre suprafața Lunii decât despre marile adâncuri ale oceanelor.
În fiecare an sunt descoperite specii noi de pești, corali, crustacee și nevertebrate.
Multe dintre aceste organisme ar putea conține compuși utilizați în viitor pentru dezvoltarea unor tratamente medicale, antibiotice sau terapii oncologice.
Oceanul nu este doar un ecosistem. Este una dintre cele mai mari biblioteci biologice necitite ale planetei.
Când plasticul devine hrană
Poate cea mai vizibilă amenințare pentru oceane este poluarea cu plastic.
Programul Națiunilor Unite pentru Mediu estimează că aproximativ 11 milioane de tone de plastic ajung anual în mediul marin.
Dacă nu sunt luate măsuri semnificative, această cantitate ar putea aproape să se tripleze până în anul 2040.
Țestoasele confundă pungile cu meduzele.
Păsările marine hrănesc puii cu fragmente de plastic.
Balenele înghit accidental sute de kilograme de deșeuri.
Microplasticele au fost identificate în peste 1.300 de specii marine și recent, în sângele, plămânii și placenta umană.
Ceea ce aruncăm astăzi în natură se întoarce, într-o formă sau alta, în propriul nostru organism.
Coralii dispar. Ecosistemele se clatină.
Conform International Coral Reef Initiative recifele de corali ocupă mai puțin de 1% din suprafața oceanelor, dar adăpostesc aproximativ 25% din toate speciile marine cunoscute.
Din cauza încălzirii apei și a acidificării oceanelor, aproximativ jumătate dintre recifele tropicale ale lumii au fost deja degradate sau pierdute în ultimele decenii.
Pentru multe comunități costiere, recifele înseamnă hrană, protecție împotriva furtunilor și sursă de venit din turism.
Atunci când coralii mor, nu dispare doar un habitat spectaculos. Dispare o întreagă rețea de viață.
Balenele – aliați neașteptați în lupta împotriva schimbărilor climatice
Multă vreme, balenele au fost privite doar ca simboluri ale oceanelor.
Astăzi, cercetătorii le consideră și aliați climatici.
Un studiu realizat de Fondul Monetar Internațional arată că o singură balenă mare contribuie, de-a lungul vieții, la captarea a zeci de tone de carbon.
Prin deplasările și comportamentul lor de hrănire, balenele fertilizează apele de suprafață, stimulând dezvoltarea fitoplanctonului – organismul responsabil pentru o mare parte din oxigenul planetei.
Protejarea balenelor nu înseamnă doar salvarea unei specii emblematice.
Înseamnă protejarea unui proces natural care ajută la reglarea climei globale.
România și legătura sa cu oceanele
La prima vedere, România pare departe de marile oceane ale lumii. În realitate, legătura este directă.
Orice deșeu aruncat într-un râu poate ajunge în Dunăre, iar Dunărea transportă anual milioane de tone de apă către Marea Neagră.
Marea Neagră face parte din sistemul global al oceanelor.
Poluarea nu cunoaște granițe.
La fel cum un plastic abandonat într-un oraș de pe continent poate ajunge în mare, ceea ce se întâmplă în oceane influențează clima, pescuitul și biodiversitatea de care depind și comunitățile din România.
Ce se face bine?
Există și motive reale de speranță.
În 2023, statele membre ale ONU au adoptat Tratatul pentru Protejarea Biodiversității din Marea Liberă, considerat unul dintre cele mai importante acorduri internaționale pentru conservarea oceanelor.
Tot mai multe țări extind ariile marine protejate. Tehnologiile de monitorizare permit urmărirea balenelor, rechinilor și țestoaselor în timp real.
Programele de restaurare a recifelor de corali și a pădurilor de mangrove se extind în numeroase regiuni ale lumii.
Iar comunitatea științifică dispune astăzi de mai multe instrumente ca oricând pentru a înțelege și proteja ecosistemele marine.
Nu putem proteja ceea ce nu înțelegem. Poate cea mai mare problemă a oceanelor nu este poluarea. Este distanța emoțională.
Pentru milioane de oameni, oceanele reprezintă doar imagini de vacanță, documentare spectaculoase sau știri despre furtuni și temperaturi record. Dar oceanele sunt mult mai mult decât atât.
Produc oxigenul pe care îl respirăm.
Reglează clima.
Hrănesc miliarde de oameni.
Susțin economii întregi.
Și găzduiesc o biodiversitate pe care încă nu am descoperit-o în totalitate.
Nu putem salva ceea ce nu cunoaștem. Și nu putem proteja ceea ce nu învățăm să respectăm.
Ziua Mondială a Oceanelor nu este doar despre balene, corali, delfini sau țestoase marine.
Este despre noi.
Despre aerul pe care îl respirăm.
Despre hrana pe care o consumăm.
Despre echilibrul climatic de care depind comunități întregi.
Despre responsabilitatea pe care o avem față de generațiile viitoare.
Într-o perioadă în care informația circulă rapid, iar atenția publică este adesea captată de subiectele momentului, educația despre natură și biodiversitate devine mai importantă ca oricând.
Aceasta este și misiunea pe care DIGI ANIMAL CLUB și-a asumat-o de aproape un deceniu: să transforme cifrele și studiile în povești care apropie oamenii de lumea vie.
Alături de Bogdan Chenciu – producător, Bogdan Uritescu – realizator și gazdă, sub coordonarea Mihaelei Popescu – producător general DIGI Documentare, proiectul continuă să aducă în prim-plan subiecte care ne privesc pe toți: biodiversitatea, conservarea speciilor, protejarea habitatelor și relația dintre om și natură.
Pentru că un copil care descoperă astăzi povestea unei balene poate deveni cercetătorul care o va proteja mâine.
Un adult care înțelege impactul plasticului poate schimba un obicei care contează.
Iar o societate care învață să privească oceanele cu respect are șanse mai mari să își protejeze propriul viitor.
Dacă Ziua Mondială a Oceanelor transmite un mesaj, atunci acesta este simplu: oceanele nu sunt la marginea lumii. Sunt în centrul ei.
Iar dacă ele își pierd echilibrul, îl vom pierde și noi.
Pentru că în cele din urmă, nu salvăm oceanele. Ne salvăm pe noi înșine.
- Te-ar putea interesa si:
- DIGI ANIMAL CLUB | Dispar ei. Urmăm noi?
- Ce se întâmplă în creierul tău când adopți un animal. Știința din spatele legăturii om–blană
- ORA CU ȘI PENTRU ANIMALE: cea mai eficientă lecție de empatie
