Sâmbăta aceasta, la Digi Animal Club, nu vorbim neapărat despre animale, ci despre habitatul lor natural, pădurea. Pe final de mandat în Parlamentul României a fost adoptat Noul Cod Silvic. Ce schimbări aduce ne spune sâmbătă, de la ora 13:00, Florin Stoican, preşedinte al Asociaţiei Kogayon, președinte Rețeaua pentru Natură Urbană și fondator al Asociației Parcul Natural Văcărești.
Printre noile prevederi din noul Cod Silvic se numără accesul liber pentru plimbări pe jos sau cu bicicleta în orice pădure din ţară, confiscarea mijlocului de transport pentru cei care transportă 20% sau cel puţin 5 mc de lemn fără acte, interzicerea activităţilor economice în domeniul silvic pentru personalul din autorităţi şi din administraţiile silvice până la rudele de gradul II, interzicerea tăierilor la ras în aproape jumătate din suprafaţa de pădure a ţării, inclusiv în Parcurile Naturale (541.140 ha), dar şi în toate siturile Natura 2000 (5,5 mil ha din care aproape jumatate e pădure) şi împădurirea de către stat a terenurilor care au fost despădurite şi abandonate de proprietar.
”A fost o bucurie pentru toți. S-a petrecut când nimeni nu se mai aștepta. După o bătălie de doi ani. Eu sunt unul dintre inițiatorii platformei civice Împreună pentru Centura Verde a Capitalei. Cumva, a fost o conlucrare între societatea civilă și politicieni. Au înțeles că pădurile nu înseamnă numai lemn.
Acest concept de centură verde nu înseamnă doar punerea sub protecție a pădurilor existente. Acesta este doar un prim pas. Este legarea acestor nuclee de păduri, care au rămas pe lângă orașe, de niște coridoare verzi-galben-albastre. Pentru că vorbim și despre râul Colentina. Sau alte lacuri care mai sunt prin jurul orașelor, pentru că și ele înseamnă biodiversitate, chiar dacă nu sunt păduri. Iarăși, autoritățile trebuie să se uite către terenurile disponibile pentru reîmpădurire ca să creeze niște lanțuri ca să facă acest inel verde.
Acest inel verde este important pentru că nu vorbim despre un proiect de mediu. Vorbim despre un proiect de sănătate publică. Și aici trebuie să ne uităm în primul rând, pentru că vorbim de cele mai mari aglomerări urbane ale României, care au și cele mai mari probleme cu poluarea și cu sănătatea locuitorilor. Toți ne văităm de trafic, de stres, de gălăgie, de lipsă de spațiu sau de temperaturile ridicate pe timpul verii. Pădurea le atenuează pe toate acestea.
Acest inel verde și fiecare arbore pe care îl aducem în plus în spațiul urban înseamnă atenuarea căldurii, înseamnă un climat mai plăcut locuirii. Înseamnă recreere vizuală. Pentru că te uiți și vezi verde, nu mai vezi betoane peste tot. Și înseamnă foarte multe alte beneficii pe care putem să le transpunem financiar; adică să vedem cu cât ne scad cheltuielile la bugetul de sănătate publică aducând natura în oraș.
În țările nordice există niște reguli privind construirea noilor spitale și a spațiilor de joacă. Toate sunt făcute cu elemente naturale, pe când spitalele sunt construite în zone naturale sau în pădure, după ce s-a dovedit că numai amplasamentul spitalului într-un astfel de loc crește rata de însănătoșire a pacienților. E studiu științific! Oamenii aceia au spus: dacă facem spitalul în pădure versus în centrul orașului înseamnă că ne reducem cheltuielile cu bugetul de sănătate publică cu 20%”.
România are 13 Parcuri Naționale. Primul dintre ele, Retezat, a fost înființat în anul 1935. Penultimul, înființat de asociața ta, Kogayon, Parcul Național Buila-Vânturarița. Pe lângă parcurile naționale există și parcurile naturale sau ariile declarate Sit Natura 2000.
Florin Stoican ne-a vorbit și despre experiența americană. Toamna trecută, a fost în S.U.A. și a vizitat mai multe parcuri naționale, unde a vorbit cu autoritățile despre protecția mediului.
”Am fost în S.U.A., timp de trei săptămâni. Am văzut patru statea și am vizitat și arii protejate. Am fost în California, în Parcul Naţional Sequoia, de exemplu. Am fost și-n Florida sau Kansas City. A fost un program al Guvernului S.U.A. prin care ei au invitat 80 de oameni din 60 de țări. Am fost împărțiți în grupuri; fiecare continent cu grupul lui. Am avut un program în care ne-am împărtășit experiența. Am văzut cu ochii noștri cum se implementează lucrurile la ei. Ce mi-a plăcut la ei – onestitatea cu care au prezentat lucrurile. Pentru că nu se ascund după cireș. Au fonduri uriașe. E altă scară de discuție când vorbim de fondurile investite. Și mai au intrasigența asta vizavi de țintele asumate. Dacă și-au asumat niște ținte și și-au făcut unele strategii, le urmăresc an de an și văd ce s-a întâmplat bine, ce s-a întâmplat rău. Se adaptează pentru a ajunge la ținta pe care și-au propus-o. Nu ca la noi unde merge și-așa. Sunt lucruri concrete pe care le pot aplica și eu în Oltenia, în Buila sau în Văcărești”.
Tot în cadrul acestei experiențe, Florin Stoican a fost în Sequoia National Park să-l vadă pe Generalul Sherman, care este cel mai mare arbore din lume. Generalul Sherman este arborele cu cel mai mare volum măsurat: 1487 metri cubi.
”Cea mai mare ființă vie de pe planetă e General Sherman, arborele din Parcul Naţional Sequoia. E impresionant, te simți ca într-o catedrală. Te simți atât de mic, tu, ca om, ca ființă superioară pe planeta asta. Te doare gâtul în pădurea asta. Cresc undeva la peste 100 de metri”.
- Te-ar putea interesa si:
- O rasă mică, dar perfectă pentru orice familie
- ”E făcut pentru tine”: legătura profundă dintre vânător și un Limier Hanoveran
- Cățeii care aduc lumină în ochii copiilor: ”Îi învățăm cum să reacționeze cu ei”
