Atat animalele otravitoare, cat si cele veninoase folosesc toxine (substante ce pot cauza efecte fiziologice semnificative in doze mici) pentru a se proteja si pentru a vana. Cunoasterea diferentei dintre cele doua tipuri e importanta si poate preveni accidente periculoase si chiar fatale, scrie National Geographic.
Vietuitoarele veninoase, precum viespile, transmit toxina prin ranirea unui alt animal cu ace, colti si alte parti ce pot strapunge pielea.
Citeste si: Top 5 cele mai periculoase animale de pe Terra. Ce vietuitoare omoara peste 700.000 de oameni anual
Animalele otravitoare, precum broastele otravitoare, secreta toxine in mod pasiv, de obicei prin piele, atunci cand sunt atinse sau mancate de alta vietuitoare.
Animalele otravitoare
Speciile otravitoare secreta toxine pentru a se apara si evita sa fie mancate de pradatori. Atunci cand un pradator intra in contact cu ele, aceste toxine trec prin corp repede si cauzeaza boli temporare sau moartea, in functie de tipul de otrava si doza. Pestele balon, de exemplu, e letal din cauza unei neurotoxine din piele si organe ce e mai toxica decat cianura.
Citeste si: Cel mai veninos animal de pe Terra. Intepaturile sale pot ucide 60 de oameni
Multe animale otravitoare nu isi pot produce singure otrava, asa ca o iau din mediu. Pestele balon isi obtine tetrodotoxina dintr-o bacteria marina. Atunci cand sunt omizi, fluturii monarh mananca plante toxice Asclepias, asa ca au gust amar cand devin adulti.
Animalele otravitoare au si culori foarte puternice si aspecte neobisnuite, pentru a avertiza pradatorii sa nu atace.
Una dintre cele mai otravitoare animale de pe planeta, broasca aurie otravitoare (Phyllobates terribilis) din Columbia, are batrachotoxina concentrata (probabil din dieta bazata pe gandaci) pe care o secreta din glande de pe piele. Un singur specimen secreta destula otrava pentru a ucide mai multi oameni.
Animalele veninoase
Spre deosebite de otrava, veninul e produs, de obicei, de animale. Aceste vietuitoare sunt mai complexe din punct de vedere fizic pentru ca trebuie sa transmita toxina direct in corpul unui alt organism.
Una dintre cele mai comune metode e o muscatura toxica. Paianjenii si serpii, de exemplu, transmit toxina prin colti goi prin interior si acele substante afecteaza sistemele neurologice si cardiovasculare ale prazii. Unele soparle (precum gigantica Komodo) au propria saliva veninoasa.
Alte animale veninoase injecteaza toxinele cu un ac sau alta protuberanta, precum pestii Synanceia, prin aripioara de pe spate.
Citeste si: Pauni subacvatici: cum arata creaturile neobisnuite, de marimea unei unghii
Exista si animale ce se afla intre categoriile creaturilor veninoase si otravitoare - vietuitoarele toxicogene. Acestea nu injecteaza toxinele prin ace sau colti, insa nici nu asteapta sa fie atinse sau mancate. Isi pot arunca sau improsca toxinele la atacatori. In aceasta categorie intra gandacii “bombardieri”, salamandrele de foc si sconcsii.
In situatii rare, unele specii pot fi si veninoase si otravitoare. Cobrele scuipatoare pot musca si improsca toxine ce pot orbi. Alti serpi din sud-estul Asiei au muscatura veninoasa si mananca broaste otravitoare, ce ii ajuta sa excrete toxine prin glandele de pe gat.
- Te-ar putea interesa si:
- Momentul când un șarpe se strecoară în mașină unui bărbat care aștepta la un drive-thru în Florida. Imaginile sunt virale
- Au comandat o pizza, dar s-au trezit cu un musafir nepoftit. Ce a găsit o familie din Australia lângă resturile de mâncare
- Ce a descoperit o femeie în cutia de jucării a fiicei sale de 3 ani. Mama a crezut inițial că este o farsă
