Balenele albastre absorb până la 10 milioane de bucăţi de microplastice în fiecare zi, conform unei estimări publicate marţi, care sugerează un impact mai mare decât se credea anterior al acestei poluări asupra celui mai mare animal din lume, relatează AFP.
Fragmente minuscule de plastic au fost găsite pe fundul celor mai adânci oceane, pe vârful celor mai înalţi munţi şi chiar în interiorul organelor şi al sângelui uman.
Pentru a estima cantitatea de microplastice ingerate de balene, cercetătorii au realizat un studiu de modelare, publicat în revista "Nature Communications", transmite Agerpres.
Oamenii de ştiinţă au plasat un fel de etichete pe 191 de balene albastre, înotătoare şi cu cocoaşă, care trăiesc în largul coastei Californiei pentru a le urmări mişcările.
"Ca un Apple Watch, pe spatele unei balene", a declarat Shirel Kahane-Rapport, cercetătoare la Universitatea de Stat din California, în Fullerton şi autoare principală a studiului.
Potrivit datelor culese, balenele se hrăneau cu precădere la adâncimi cuprinse între 50 şi 250 de metri, unde se află "cea mai mare concentraţie de microplastice din coloana de apă", a declarat pentru AFP specialista în balene.
Cercetătorii au estimat apoi dimensiunea şi numărul de înghiţituri zilnice şi ceea ce filtrau balenele, prin modelarea a trei scenarii.
În scenariul cel mai probabil, balenele albastre ingerau până la 10 milioane de bucăţi de microplastice pe zi.
Cel mai mare animal care a trăit vreodată pe Pământ ar fi probabil cel mai mare consumator de microplastice, ingerând până la 43,6 kilograme în fiecare zi, potrivit studiului.
Deşi se bănuia că balenele aspiră cantităţi mari de microplastice în timp ce îşi croiesc drum prin ocean, cercetătorii au descoperit că lucrurile nu stau chiar aşa. De fapt, 99% dintre microplastice au intrat în corpurile balenelor pentru că acestea se aflau deja în interiorul prăzii lor.
"Ne îngrijorează acest lucru", a spus Shirel Kahane-Rapport, deoarece oamenii mănâncă această pradă. "Mâncăm şi hamsii şi sardine", a afirmat ea, adăugând că "krillul (un mic crustaceu în formă de crevete) este baza lanţului trofic" marin.
Cercetările anterioare au arătat că, în cazul în care krillul se află într-un rezervor ce conţine microplastic, "îl vor mânca", a mai spus omul de ştiinţă.
