Macacii îşi restrâng cercul de cunoştinţe pe măsură ce îmbătrânesc, menţinând în acelaşi timp relaţiile cu cei mai fideli congeneri ai lor, conform unui nou studiu, citat de AFP.
Fenomenul poate fi observat inclusiv la oameni, chiar dacă aceştia ştiu să îl compenseze, subliniază cercetarea publicată în Proceedings of the Royal Society B.
Studiul notează că subiectul este cu atât mai interesant cu cât populaţia umană îmbătrâneşte rapid, cu un număr de 2 miliarde de persoane peste 60 de ani până în 2050, potrivit cifrelor ONU.
Cercetarea, care porneşte de la premisa că păstrarea legăturilor sociale la bătrâneţe reprezintă un factor de bună sănătate, dezbate încă motivele acestei dezangajări. Constatarea este că, pe măsură ce îmbătrânim, "ne restrângem la un cerc mai redus de persoane", a explicat pentru AFP etologul Baptiste Sadoughi, autor principal al cercetării publicate miercuri, arată Agerpres.
Potrivit teoriei selectivităţii socio-emoţionale, dezvoltată în anii 1990, indivizii preferă calitatea relaţiilor lor mai degrabă decât numărul lor, a explicat acest doctor în ecologie comportamentală de la Universitatea germană din Göttingen şi de la Institutul Leibniz pentru studiul primatelor (DPZ).
Problema cu oamenii este că studiile comportamentale se bazează pe eşantioane transversale, amestecând mai multe grupe de vârstă. O metodă ce introduce biasuri inevitabile.
Obiectivul studiului realizat de echipa DPZ a fost acela de a realiza o monitorizare longitudinală, adică de durată, a populaţiei de primate, respectiv macacii Assam - comportamentul a 61 de femele, cu vârste cuprinse între 4 şi 30 de ani, care trăiesc în libertate într-o rezervaţie din Thailanda, a fost observat pe parcursul mai multor ani, între 2013 şi 2021.
S-a constatat o creştere a izolării sociale odată cu vârsta, "cu o înjumătăţire a reţelei sociale medii între o femelă de zece ani şi una de douăzeci de ani", a precizat Sadoughi.
Izolare parţial deliberată
Această evaluare, la macaci, se realizează prin analiza practicilor de îngrijire reciprocă, modul preferat de relaţionare la această specie de primate.
Observaţia a exclus posibilitatea ca această izolare să fie rezultatul unei segregări spaţiale, deoarece chiar şi macacii în vârstă menţin o proximitate fizică cu congenerii lor.
Izolarea lor relativă este parţial deliberată. "Individul îmbătrânit se află la originea unui important segment din aceste schimbări, deoarece se apropie mai puţin de ceilalţi şi iniţiază mai puţine interacţiuni corp la corp", a explicat cercetătorul.
Izolarea este, de asemenea, o consecinţă deoarece, odată cu vârsta, femela macac "va fi despăducheată de tot mai puţini indivizi". Ea va rămâne astfel cu prietenii ei fideli, a notat etologul, "interacţionând mai mult cu aceiaşi indivizi cu care a interacţionat întotdeauna mai des sau mai bine".
Macacii Assam ar fi astfel supuşi unui fenomen de selectivitate socială, însă cu o diferenţă majoră comparativ cu oamenii, întrucât aceştia din urmă compensează restrângerea cercului lor de relaţii prin schimburi mai ample cu prietenii lor fideli.
Acest din urmă fenomen de selectivitate socială a fost observat până în prezent prin intermediul unui studiu longitudinal în 2022, la o populaţie de macaci rhesus care îşi concentrau eforturile de socializare asupra unui număr limitat de parteneri.
Studiul din 2022, al cărui singur dezavantaj a fost că s-a concentrat pe o populaţie care trăieşte în semi-libertate, a concluzionat că selectivitatea socială este "profund înrădăcinată în evoluţia primatelor".
La rândul său, Baptiste Sadoughi consideră că această selectivitate socială nu este o însuşire exclusivă a oamenilor, ci o "strategie pentru a face faţă îmbătrânirii, care a existat, poate, dintotdeauna, de când eram primate".
