Broaştele ţestoase uriaşe din Galapagos, pe cale de dispariţie, continuă să înghită plastic şi alte deşeuri, în pofida interzicerii articolelor de plastic de unică folosinţă în arhipelagul ecuadorian începând din 2015, potrivit unui studiu publicat miercuri.
Potrivit studiului realizat de Fundaţia Charles Darwin, care se dedică cercetării ştiinţifice şi eforturilor de conservare în Galapagos, ţestoasele din specia Chelonoidis porteri "ingerează plastic în zonele urbane şi în jurul acestora" pe insula Santa Cruz, cea mai populată (15.000 de locuitori) din arhipelagul din Oceanul Pacific, scrie AFP, citată de Agerpres.
Această specie este clasificată ca fiind în pericol critic de dispariţie de către Uniunea Internaţională pentru Conservarea Naturii.
FCD a prelevat 5.500 de probe fecale în zonele în care ţestoasele intră în contact cu activităţile umane şi a găsit 597 de resturi umane (86% plastic, dar şi sticlă, metal, hârtie, carton şi ţesături). În schimb, în cele 1.000 de eşantioane prelevate în zonele protejate ale Parcului Naţional Galapagos au fost găsite doar două resturi.
"Ţestoaselor uriaşe le poate lua până la 28 de zile pentru a digera ceea ce mănâncă. Prin urmare, suntem îngrijoraţi de impactul pe care ingerarea de deşeuri neorganice îl poate avea" asupra sănătăţii lor, subliniază autorul principal al studiului, Karina Ramon, citând riscurile de obstrucţii intestinale, leziuni şi modificări hormonale din cauza componentelor chimice.
Din 2015, utilizarea articolelor din plastic de unică folosinţă, cum ar fi paiele şi pungile, a fost interzisă în Galapagos. În practică, însă, consumul acestui tip de obiecte rămâne ridicat în arhipelag, a cărui populaţie a crescut semnificativ în ultimele decenii şi care primeşte numeroşi turişti.
Studiul "demonstrează că zonele protejate ale parcului naţional sunt esenţiale pentru bunăstarea speciilor endemice", a subliniat profesorul Santiago Ron, co-autor al documentului.
Dintre cele 15 specii de ţestoase uriaşe care trăiau în Galapagos, trei au dispărut în ultimele secole.
Arhipelagul cu ecosistemul fragil, situat la o mie de kilometri de continentul sud-american, l-a inspirat pe naturalistul britanic Charles Darwin (1809-1882) pentru faimoasa sa teorie privind evoluţia speciilor.
