Dupa o absență de 40 de ani, balenele albastre, cele mai mari mamifere din lume, au revenit în largul coastelor Spaniei ale Oceanului Atlantic. Acest fenomen este îngrijorător, întrucât expertii se tem că schimbările climatice determină întoarcerea exemplarelor acestei specii în locul unde au fost vânate până aproape de extincţie, potrivit Agerpress.
Prima balenă albastră a fost zărită în 2017, în largul coastelor Galiciei, din nord-vestul Spaniei, de Bruno Díaz, un biolog marin, conducătorul Centrului de cercetare al delfinului cu bot gros din municipalitatea O Grove, Galicia.
Un alt exemplar a fost observat în 2018, iar un altul în anul care a urmat, după care, în 2020, s-au întors ambele exemplare. În urmă cu mai bine de o săptămână, un alt exemplar a fost zărit în largul insulelor Cies, în apropiere de O Grove.
Diaz a spus că nu este încă foarte clar dacă criza climatică le determină pe aceste mamifere să-şi schimbe obiceiurile şi să revină într-o zonă unde au fost vânate până aproape de extincţie.
''Cred că moratoriul privind vânătoarea de balene a fost un factor-cheie. În anii 1970, chiar înainte ca interdicţia să fie instituită, o întreagă generaţie de balene albastre a dispărut. Acum, după mai bine de 40 de ani, vedem descendenţii puţinelor exemplare care au supravieţuit'', a spus el.
În Galicia, industria vânătorii de balene are o istorie îndelungată şi există aici zeci de porturi pentru vânătoarea de balene. Spania a interzis vânarea balenelor abia în 1986, când balenele albastre deveniseră deja extincte în regiune.
Cu toate acestea, nu toată lumea consideră întoarcerea balenelor o veste bună.
Citește și: Vânătoarea de marmote, interzisă timp de trei ani în Mongolia. Rozătoarele pot transmite ciuma bubonică
''Sunt pesimist întrucât există mari şanse ca schimbările climatice să aibă un impact major asupra habitatului balenelor albastre'', a declarat pentru publicaţia La Voz de Galicia Alfredo López, un biolog marin în cadrul unui ONG din Galicia care studiază mamiferele marine.
''În primul rând pentru că ele nu se aventurează niciodată la sud de Ecuator, iar dacă încălzirea globală împinge această limită înspre nord, habitatul lor va fi redus. Iar în al doilea rând, dacă acest lucru înseamnă că hrana pe care o consumă în mod normal nu mai este disponibilă, atunci suntem martorii unui eveniment dramatic şi nu avem nimic de sărbătorit''.
Diaz speculează că exemplarele acestei specii s-ar fi întors în Galicia şi dintr-un fel de nostalgie sau memorie ancestrală.
''În ultimii ani, s-a descoperit că migraţia balenei se bazează pe memorie şi nu pe condiţiile de mediu'', a spus el. ''Anul acesta, nu a existat o îmbogăţire notabilă a planctonului şi totuşi au venit. Experienţele sunt reţinute în memoria colectivă şi determină revenirea speciei'', a mai spus el.
Cercetătorii cred că acest tip de memorie sau cunoaştere culturală există la multe specii şi este un factor-cheie în supravieţuirea lor.
Un exemplar tipic de balenă albastră are o lungime de 20-24 de metri şi cântăreşte 120 de tone (echivalentul a 16 elefanţi), însă au fost descoperite şi specimene cu o lungime de până la 30 de metri şi care cântăreau 170 de tone
