Un câine îți schimbă viața într-un fel sau altul. În primul rând, te face mai activ și mai riguros cu programul. Pentru alții, însă, a deține un câine poate deveni o corvoadă și-i auzi întrebându-se ”ce fac cu câinele când plec în concediu?” Dezbatem acest subiect cu Olivia Pamfil și Roxana Cârceag... aka Swit Rocs.
Ce facem când vine perioada vacanțelor? Luăm câinele cu noi în vacanță sau căutăm un petsitter să stea cu el, să-l scoată la plimbare? Ori îl ducem la o pensiune ori îl lăsăm la prieteni?
”Noi suntem fetele care călătoresc, eu și Joy”, s-a amuzat Swit Rocs, completată de Olivia Pamfil: ”eu sunt fata care stă cu câinii celor care călătoresc”.
”Cu siguranță că nu o iau pe Joy în toate vacanțele. Dar nu cred că orice cățel este pregătit să călătorească. Nu e potrivit. Nu e suficient de sociabil, de liniștit. Eu când fac treaba asta, o las cu prietenii de acasă”.
Pe întreaga durată a emisiunii, Olivia Pamfil a avut în brațe un client fidel al pensiunii sale.
”Este ceva drăguț, este o specie separată, se cheamă Oscar. Teoretic este Pomeranian. Pomeranian de două kilograme, care vine la noi în pensiune de cinci ani, de când era un boț cu blană. El e tuns acum. E foarte cumințel. El, practic, este cazat în brațe. Avem opțiunea de cazare în brațe”.
Vacanțele alături de animalele de companie pot fi grozave, dar implică multă muncă alături de ele. Mulți stăpâni subestimează responsabilitatea pe care o presupune integrarea câinelui într-un mediu nou, adesea aglomerat și plin de stimuli. În realitate, provocarea nu stă în comportamentul câinelui, ci în pregătirea și asumarea stăpânului.
”Eu cred că nu toți oamenii sunt pregătiți să plece cu cățelul în vacanță. Este o responsabilitate în plus. Cățelul ăla trebuie pregătit, trebuie să aibă un loc al lui, trebuie obișnuit cu mulți stimuli. Cu zgomot, cu plaja. Majoritatea nu-și asumă responsabilitatea asta.
Problema suntem noi, nu câinele. Noi, stăpânii câinilor. Dacă ai timp, dorință, poți să investești în educarea cățelului.
Contează cât de socializat este câinele. Cât de anxios sau nu este, ce sănătate are, vârsta sau chiar destinația. Uite, de exemplu, nu aș recomanda să mergi cu cățelul în locuri foarte aglomerate dacă el nu a fost obișnuit cu zgomotul”.
Olivia Pamfil ne-a spus cum ajung câinii să fie primiți în pensiune și ce program urmează acolo.
”Facem o evaluare înainte. Facem o evaluare a cățelului, vedem ce nevoi are. Ce istoric are. Dacă putem să-l gestionăm. Și în funcție de asta, facem o zi de grădiniță gratuită, doar pentru adaptarea treptată.
La ziua de grădiniță mă interesează nu numai să aflu despre el ce și cum, ci și el să știe că stăpânul se va întoarce.
E fix ca-n tabară. Avem un program foarte bine organizat. Dimineața avem o oră jumătate-două ore de joacă. După care au timp de servit masa. Apoi siesta. După care încă o sesiune de joacă. După care somnul de prânz. Au teme de vacanță în timp ce se joacă, pentru că și acolo învață cum să asculte, cum să se poarte frumos. Și pleacă acasă cu temele făcute. Avem și piscină și spa, la cinema încă n-am ajuns.
Cățeii care vin la noi, vin destul de des. Și atunci ajungem să-i cunoaștem foarte bine. Au și relații de prietenie, se recunosc între ei. Se joacă împreună foarte frumos.
Îi punem după cum se potrivesc. Ca să iasă grupurile de joacă foarte bine. Se joacă sub supraveghere, socializează”.
Pe traseele montane „populare” întâlnim atât câini maidanezi, cât și câini de stână. Ce măsuri de precauție trebuie să ne luăm ne-a spus Swit Rocs.
”Verific unde sunt stâne. Dar vara, tu verifici, în același timp te trezești cu ea altundeva. Nu fug după tine, nu te văd pe un vârf și vine câinele de la stână, nu. Rolul câinelui de la stână e să apere teritoriul ăla. Dacă oaia s-a mutat, ăla e teritoriul.
De multe ori nu am cum să evit. Dar văd de la distanță, iar unii dintre noi, dacă sunt mai mulți câini, rămân în spate, și cineva merge să vorbească cu ciobanul. De la cioban îți dai seama dacă o să fie o problemă sau nu. Pentru că vezi la el dacă va fi în stare să-și stăpânească acei câini.
Recent a fost o situație în care erau vreo șase dulăi și nu aveam curaj să trecem. Mi s-a spus ”doamnă, treceți printre ei” Se vedea cât de vertical este omul. Cu mine aici, nici unul nu respiră. 10 minute i-am ținut pe toți acolo. Nu puteam s-o ridic pe Joy, era prea grea. Nu știți cu ce teamă am trecut. Dar ei nici nu au mișcat”.
În aceeași ordine de idei, Olivia Pamfil subliniază că ciobănescul românesc este un câine cu instincte puternice de pază, dar și cu o inteligență remarcabilă. El nu acționează la întâmplare, ci răspunde la prezența sau absența stăpânului și la semnalele primite. Olivia Pamfil spune că ciobănescul românesc știe să facă diferența între oaspeți bineveniți și potențiali intruși.
”Ciobănescul românesc este un câine care face pază în absența ciobanului, stăpânului, omului. În prezența omului face pază dacă primește semnalul că trebuie.
Noi cu carpatinii în curte putem să facem grătare alături de musafirii noștri. Niciodată vreun câine nu o să atace vreun musafir. Același musafir, dacă intră în curte când nu suntem noi, va fi atacat”.
Discuția dedicată vacanțelor și dilemelor pentru iubitorii de animale poate fi urmărită în cadrul emisiunii Digi Animal Club, sâmbătă, de la ora 13:00.
- Te-ar putea interesa si:
- Gestația, nașterea și primele luni de viață la pisici: ghid complet pentru îngrijirea responsabilă a mamei și a puilor
- Cum învățăm să conviețuim cu animalele sălbatice din București – Interviu cu dr. Oana Vasiliu, medic veterinar Fundația Visul Luanei
- ”Carpatinul este rasa care se potrivește cel mai bine cu sufletul meu”
