De Ziua Păsărilor, Societatea Ornitologică Română a organizat tururi ghidate în Grădina Botanică. Am întâlnit acolo mulți juniori pasionați de natură. Așa că ne-am gândit să vă prezentăm astăzi o tânără pasionată de lumea păsărilor. Este elevă în clasa a X-a la Colegiul national bilingv "George Cosbuc" din București și este membru junior în cadrul Societății Ornitologice Române: Stela Dinu!
Cum a început pasiunea ta pentru natură și observarea speciilor sălbatice?
”Toată această pasiune a început cu o carte pe care mi-au dat-o cadou părinții mei – ”Prietenii păsărilor”. Și de atunci nu m-am mai oprit, totul a fost despre păsări, de la 9 ani, pănă acum, la 16 ani. Pentru mine lectura e o mare pasiune și am tot continuat.”
Ce presupune activitatea ta pe teren, ca voluntar în cadrul SOR și ce activități faci ca voluntar?
”Ieșim deseori pe teren alături de membrii SOR adulți, care sunt și experți și ne explică ce auzim, ce vedem, cum să folosim binoclul. Avem și quizuri de genul ”asta ce este?”, dar avem și evenimente importante cum a fost Ziua Păsărilor și o să avem Noaptea privighetorilor.”
Stela este pasionată și de desen. Am văzut câteva desene foarte interesante realizate de ea. Deși mulți pasionați de păsări sunt și fotografi de natură, de wildlife, Stela a ales creionul sau acuarelele în locul aparatului foto.
Noi auzim ciripitul păsărilor cu precădere în perioada lor de împrerechere. De fapt, ele au diferite tipuri de sunete pe care le fac. Iată ce ne-a povestit Stela Dinu: ”Avem cântecul pe care-l folosesc în timpul împerecherii: ca să-și păzească teritoriul, dar și ca să atragă parteneri. Avem sunete de contact, cu acestea comunică în principal. Sunt niște sunete scurte, mai greu de diferențiat, depinde de pasăre. Și mai avem sunetele de alarmă pe care le folosesc când apare un potențial pericol - în prezenta noastră, în prezența unei pisici sau unei alte păsări.
Iată și câteva curiozități din lumea păsărilor:
-
drepneaua neagră – este o pasăre care poate să zboare și în somn. Este o specie pe care o putem întâlni și în orașe, planează pe clădiri. Are forma unui arc. Păsările dorm foarte diferit de noi și unele dintre ele au capacitatea să-și țină o parte a creierului trează, în timp ce cealaltă doarme. Se întâmplă adesea în cazul păsărilor migratoare.
-
Sirinxul – organul păsărilor localizat la bifurcația dintre trahee și bronhii – are capacitatea să controleze 6 mușchi diferiți, chiar individual și astfel păsările pot să facă două sunete în același timp.
Două accesorii sunt indispensabile unui pasionat de păsări: binoclul și determinatorul – un ghid care ajută la identificarea păsărilor. Alte elemente ajutătoare pot fi site-urile www.sor.ro sau https://ebird.org. Aici putem identifica păsările și după sunet.
”Dacă vrem să recunoaștem o pasăre avem nevoie de mai multe aspecte de care trebuie ținem cont: aspectul penajului, sunetul pe care-l face, dar și locul în care se află, habitatul. Este o pasăre migratoare sau nu, se află în locul potrivit, rămâne la noi. Este sedentară? Trebuie să ne gândim la mai multe lucruri.”
Deși pare o pasiune complicată, este la îndemâna oricui. ”Toată lumea ar putea să fie atentă în jur. Fiecare copac ascunde o pasăre, ascunde o floare, ascunde ceva. Sunt foarte multe specii de păsări pe care le putem vedea, dar trec neobservate.” – ne spune invitata noastră Stela Dinu, membru junior SOR.
Mai multe detalii și curiozități din lumea păsărilor aflați mâine, la Digi Animal Club, la ora 13:00!
Și nu uitați, astăzi, 23 mai, la orele 18:00, în Parcul Dendrologic al campusului USAMV, puteți participa la Noaptea Privighetorilor - sărbătoarea păsărilor și sărbătoarea SOR.
Tururi ghidate în natură alături de biologii SOR de la ora 18:00
Expoziția aniversară: „Cei 35 de ani ai SOR”
Recital caritabil susținut de Alexandru Tomescu, Valentin Simion și Ștefan Pretuleac de la 19:30
- Te-ar putea interesa si:
- România găzduiește pentru prima dată Campionatul Mondial Felin | 750 de pisici din 36 de țări
- De la Văcărești la Reykjavík | Lecția nordică despre respectul pentru natură
- Când ”miau” înseamnă destul! Cum să înțelegem corect semnalele prin medicina comportamentală
