Sâmbăta aceasta vorbim despre bulldog, una dintre mascotele naționale ale Angliei. Sau poate că vă aduce aminte de ”Jack și grăsanul”, serialul din anii `80, care ar merita să fie văzut și de cei mai tineri. În platoul Digi Animal Club au venit Alina Munteanu, președintele ”Bulldog Club România”, Ionuț Păun, crescător, și Red, un superb exemplar care în noiembrie va împlini șase ani.
Alina Munteanu, președintele clubului de bulldog, a organizat până la ora actuală nu mai puțin de zece expoziții, în cei cinci ani de activitate. Perioada de pandemie a pus-o la încercări serioase, dar tot a reușit să-i țină aproape pe fanii de bulldog.
”Încercăm în fiecare an să aducem premii noi, să aducem cei mai buni arbitri. Ne-am înființat în 2018 și de atunci, constant, am făcut o strategie: să avem minimum două expoziții pe an, ceea ce s-a și întâmplat”.
Întrebat care sunt nevoile bulldogului în ceea ce privește spațiul de locuire, Ionuț ne-a răspuns într-o notă comică: ”o canapea, bulldogul are nevoie doar de canapeaua lui”.
În urmă cu un an, a fost o întreagă discuție pe baza faptului că Norvegia a interzis creșterea câinilor din rasele Bulldog și Cavalier King Charles Spaniol.
”S-a luat o măsură drastică, cu care nu suntem de acord. Și asta cred că este și poziția Federației Chinologice Internaționale, doar că ar trebui trâmbițat ceva mai mult din partea lor”.
Alina Munteanu încearcă să introducă și la noi în țară o testare specială pentru bulldogi, care acum se face doar în Regatul Unit, Letonia și Finlanda.
”Noi încercăm de vreo 10 luni și ne putem lăuda că suntem pe ultima sută de metri să adoptăm testatea BAOS (Brachycephalic Airway Obstruction Syndrome) - Sindromul Obstructiv Respirator Brahicefalic.
Clubul canin din Regatul Unit și Universitatea Cambridge, acum vreo 7-8 opt ani de zile, au pus bazele unei testări. Nu e o testare genetică. E o testare strict pe ceea ce înseamnă deschiderea nărilor, supunerea exemplarelor la anumite teste, punerea individului într-un mers alert pentru o distanță de un kilometru sau doi. După aceea se ascultă inima, se ascultă respirația.
E o schemă graduală în care se marchează niște căsuțe. De la zero până la trei, unde zero e bine și trei este grav. Cu această gradare se încearcă punerea bazelor unei testări genetice, ca să vedem cât și dacă exemplarul duce mai departe acest sindrom.
Asociația Chinologică Română împreună cu Bulldog Club România încearcă să adopte această licență de la engezi, pentru că ei o dețin. Și suntem în tratative ca în toamnă să trimitem un medic veterinar care să ne reprezinte, să învețe testarea și apoi să adoptăm aici”.
Dacă înainte media de vârstă era între șapte și nouă ani, acum sunt multe exemplare care trăiesc 12-13 ani.
”Acasă am un exemplar care în noiembrie împlinește 11 ani. El are un câine care va împlini vârsta de 10 ani. Statistic vorbind, incluzând proprietarii de la noi din țară, speranța de viață a bulldogilor a crescut considerabil”, a mai spus Alina Munteanu.
Săptămâna viitoare, pe 8 și 9 septembrie. iubitorii rasei bulldog sunt invitați la o expoziție de club și la un seminar susținut de arbitrii Melanie Stainforth și Vicente Moles.
Sâmbăta aceasta, de la ora 13:00, la Digi Animal Club vorbim despre ”eticheta” pusă acestei rase, despre întreținerea și nevoile câinilor din rasa bulldog.
- Te-ar putea interesa si:
- Ce se întâmplă în creierul tău când adopți un animal. Știința din spatele legăturii om–blană
- ORA CU ȘI PENTRU ANIMALE: cea mai eficientă lecție de empatie
- Empatia în epoca ecranelor: cum relația om–animal rescrie educația emoțională
