Mâine, la Digi Animal Club discutăm despre un subiect destul de ocolit, abandonul animalelor și implicarea sau neimplicarea oamenilor în salvarea acestora. Vorbim despre dăruire și empatie.
Invitata noastră este lector în comunicare la o mare instituție de învățământ militar, în timpul liber bricolează și face bijuterii handmade, dar este și o mare iubitoare de animale. A salvat până acum sute de vieți: animale maltratate sau abandonate de oameni iresponsabili. O găsiți pe rețelele de socializare sub numele ”Guvernanta de pisici și căței” și se numește Corina Ilie. Am întrebat-o pe Corina de unde vine compasiunea, iubirea ei pentru animale, dacă e genetic din sângele ei sau a acumulat-o în timp. Iată ce ne-a răspuns.
Cred că este și genetic, pentru că eu am avut niște bunici la țară, în Moldova și Bucovina, care creșteau, ca fiecare țăran, animale în curte. Dar pisica și cățelul erau hrănite, nu trebuia pisica să fie lăsată flămândă ca să prindă șoareci. Vaca era respectată, nu bătută. Și cred că am păstrat părticica aceasta de suflet, deși vine la pachet cu multă suferință. Pentru mine este o cale de scăpare din alte lucruri neplăcute din existența mea. Și-mi place să ajut pe tema asta. Vedeți că oamenii sau copiii sau bătrânii au gură să spună că au o problemă, animăluțele nu au. Și pentru ei trebuie să fim noi vocea lor.
Dar ce putem face să micșorăm acest fenomen al abandonului animalelor? Primul lucru care trebuie făcut este educarea publicului, însemnând copiii și oamenii, Și aplanat cumva starea asta pentru că suntem 2 tabere: de iubitori de animale, <<alea, nebunele, care salvează cai, câini, pisici, marmote>> și ceilalți, pe care nu-i interesează sau care chiar urăsc animalele. Trebuie să facem cumva o coeziune între noi pentru că locuim în aceleași orașe sau sate.
Oamenii trebuie să se intereseze cu adevărat înainte de a-și lua un animăluț în casă. Mi se pare un motiv neserios să vrei să adopți un animal doar pentru că vor copiii, de parcă s-au terminat toate jocurile și s-au plictisit în casă și le iei un animăluț cu scopul de entertainment și atât. Nu, trebuie să te gândești ce faci cu animăluțul de sărbători sau în vacanțe. Ai pe cineva de încredere pe care să-l chemi și să-l plimbe, să ai unde să-l cazezi? Nu să te trezești că iei cadou de Paște sau de Crăciun și după aceea, aouleu, ce facem cu el? Apoi, dacă nu vrem să ne luăm un animăluț, dar apreciem ideea și vrem să ne facem nouă un bine și avem curți, putem primi un animal care e hăituit sau este pierdut, până îi căutăm stăpânul. Rapid postăm poze, locul în care l-am găsit, ceva semnalmente.
Și să nu uităm de sterilizarea animalelor care nu au pedigree, un lucru esențial în lupta cu abandonul animalelor. Cine nu a experimentat încă această satisfacție pe care ți-o poate da ajutarea unui animal, îl rog să încerce măcar o dată. S-ar putea să-i placă și să descopere o lume fantastică în care poți să faci un bine fără prea multe posibilități. Și să te gândești <<uite, eu acum pot să bifez asta, am salvat o viață>>.
Mâine, la ora 13:00, la Digi Animal Club, vă așteptăm cu povești fericite din experiența de pet sitter a Corinei, inclusiv una în care a fost ”mamă de vultur”.
- Te-ar putea interesa si:
- Mâine la Digi Animal Club vine Ramona Draghici, salvatoarea a sute de animale maltrate sau abandonate
- Sâmbătă vorbim cu reprezentanți ai Asociației Animal Society despre salvarea animalelor abandonate sau aflate în dificultate
