Izolarea din timpul pandemiei ne-a făcut să apreciem mai mult natura și să ne dorim să petrecem cât mai mult timp în aer liber. Vedem astfel și din ce în ce mai mulți oameni care își iau patrupezii la alergat în parc sau la o plimbare pe cărările munților. La fel au procedat și invitații noștri din ediția de sâmbăta aceasta.
Alături de Iuliana și de fratele său Cătălin Melțer și al lor Mario, un cățel rasa Entlebucher Sennenhund vom vorbi despre câinii sportivi, ”montaniarzi” dacă putem să-i numim așa.
Iuliana Melțer ne-a explicat că pe profilul lor și pe stilul lor de viață, Entlebucher Sennenhund a reprezentat alegerea potrivită, dar asta după multă documentare.
”Este o rasă foarte atașată de stăpân. El este primul nostru câine. A fost o alegere lungă. Am stat și l-am căutat ceva timp. Noi suntem activi, mergem destul de des prin diferite drumeții, cu cortul, cu caiacul. La prima experiență de acest gen, am stat cu el în brațe, dar acum are locul lui în caiac. Îi place pentru că el e obișnuit să-și urmeze stăpânul peste tot”.
Tot Iuliana Melțer ne-a făcut o mică demonstrație și ne-a arătat cât de ușor se poate lucra cu un Entlebucher Sennenhund. Răspunsul cu ușurință la comenzi se bazează însă pe foarte mult exercițiu și mici recompense.
”Am luat din exercițiile de la dresaj, că și acolo făceam aceleași lucruri. Am prins pașii, iar acum mă ascultă. Mi-a plăcut că prin contract cu cei de la canisă m-am angajat să dresez cățelul, ceea ce a însemnat că eu voi avea o responsabilitate. Cei de la canisă mi-au arătat că țin foarte mult la cățeii care pleacă de la ei”.
Dacă am stârnit curiozitatea celor care au căței și vor să plece cu ei într-o drumeție, invitata noastră ne-a spus ce ia la ea pe munte.
”Apa este foarte importantă, pentru că depune un efort considerabil. Dar, la fel de bine, mie îmi place să mă interesez din timp și să știu dacă pe traseu avem izvoare, avem surse de apă, să nu cărăm foarte mult.
Animalele sălbatice pe care am putea să le întâlnim într-o drumeție pe munte nu constituie o problemă. Singurul urs pe care l-am văzut pe munte a fost pe Transfăgărășan, iar atunci eram în mașină. O amenințare o reprezintă câinii fără stăpân și câinii de la stână.
Tot pentru munte avem trusa de prim ajutor, de fapt trusa mea de prim ajutor pe care o foloseam dinainte. Am mai adăugat instrumentul anti-căpușe. Comprese și metadină.
Mario are un ham când mergem cu el pe munte, pentru că în caz că pică, să ne fie la îndemână să-l ridicăm”.
Cu toate că le place să viziteze noi și noi locuri, invitații noștri își aleg cu grijă destinațiile, iar asta pentru a nu suprasolicita cățelul.
”Am fost și cu cortul cu el. Era atât de obosit, încât imediat cum l-am montat s-a întins în el. S-a trezit pe la 4, 5 dimineața și, fiind beznă complet, nu știa ce se întâmplă.
Nu l-am solicitat de mic. Am preferam să mergem pe trasee ușoare pentru un pui ca el. Zic că de abia de acum începe aventura pentru el.
Sunt și anumiți rucsaci pentru căței, în care poți să-i transporți în spate, dacă știi că nu va face față.
Noi am mers și cu trenul cu el. A plătit bilet. Prețul lui este la jumătate. Prima dată m-am temut că în regulamentul CFR era trecut că poate călători dacă nimeni din tren n-are ceva de obiectat. Lucru pe care nu ai cum să-l cunoști dinainte. Controlul venea și ne zicea: în stația următoare stăm 10 minute, aveți timp să coborâți să vă plimbați cățelul. A fost simpatic. Când am citit regulamentul am fost puțin stresată. Dar a stat foarte liniștit”.
Despre cățeii care îți schimbă viața într-un fel sau altul sau care te vor face să fii mai activ vorbim sâmbăta aceasta la Digi Animal Club, de la ora 13:00.
- Te-ar putea interesa si:
- DIGI ANIMAL CLUB | Dacă oceanele tac, planeta rămâne fără glas
- DIGI ANIMAL CLUB | Dispar ei. Urmăm noi?
- Ce se întâmplă în creierul tău când adopți un animal. Știința din spatele legăturii om–blană
