România are un patrimoniu natural unic: munți de o frumusețe uimitoare, păduri virgine, râuri, ape minerale și o mulțime de animale care nu mai există în alte părți ale Europei. Urșii, râșii sau lupii sunt doar câteva exemple. Sâmbătă, de la 13:00, la Digi Animal Club, vorbim despre conservarea naturii în Munții Făgăraș, acolo unde în ultimii ani au fost reintroduse două specii dispărute de pe teritoriul României: zimbrul și castorul. Alături de noi este Victoria Donos, director de comunicare al Fundației Conservation Carpathia. Povestea celor de la Conservation Carpathia a început în 2009, iar de la înființare și până în prezent au salvat 27.000 de hectare de păduri și pășuni.
”Nu știu câți dintre oamenii de la noi din țară cunosc Munții Făgăraș și această zonă care e de-o frumusețe deosebită. Iar din punct de vedere natural, încă se păstrează ecosistemele. Încă avem toate carnivorele mari. Avem foarte multă natură care este pur și simplu... natură. Ei bine, nu este protejată, nu este parc național, nici măcar parc natural.
Pornind de la această dilemă, Fundația Conservation Carpathia își dorește ca, împreună cu comunitățile locale, această zonă să se transforme în parc național. Ar fi cel mai mare din Europa. Ar fi un brand de țară care din punct de vedere al imaginii ar fi extraordinar. Ar câștiga oamenii din zonă, ar câștiga natura”.
Fundația Conservation Carpathia a realizat lucrări de reconstrucție ecologică pe o suprafață de peste 2.000 de hectare de pădure tăiată la ras. A plantat peste 4,9 milioane de puieți și a creat nouă pepiniere. În pepinierele și solariile Fundației cresc 50% din puieții plantați. Per total, 27.000 de hectare se află sub protecția Conservation Carpathia, iar planul este ca în viitor, toată munca să nu fie în zadar. Fundația Conservation Carpathia intenționează ca tot ce a achiziționat să ajungă la statul român când va exista Parcul Natural Munții Făgăraș.
”Totul a început în 2009, cu doi oameni care erau angrenați aici în proiecte de cercetare. Christoph e bavarez, biolog silvic, venit în România prin anii `90 să studieze lupii. Pentru că România avea o populație sănătoasă de lupi. Ea e Barbara, este din Austria și e biolog de asemenea. A venit și ea câțiva ani mai târziu să studieze lupii. De la facultate a auzit că e un nebun undeva prin Europa care caută lupi. S-au întâlnit aici, initial în proiectul de cercetare, apoi au rămas împreună și acum au o familie foarte frumoasă. Au copiii aici. Copiii sunt români, crescuți la Șinca. S-au stabilit aici, continând să facă cercetare în diverse proiecte.
În 2009, erau la Piatra Craiului, când începuseră împroprietăririle. Și te trezești cu o pădure... Te gândești ce faci cu ea? Trebuie să plătești să o întreții, trebuie să iei pază. Așa că mulți s-au gândit că mai bine o vând. Atunci se vindeau păduri foarte multe. Pentru exploatare. Și-n plus, se tăia illegal la greu. Asta era o mare problemă. Și oamenii aceștia și-au pus întrebarea ce pot să facă să nu mai plece pădurile în camioane așa?
Răspunsul a venit de la directorul Parcului Național Piatra Craiului care a zis că sunt două alternative: 1. Ești statul roman și decizi să protejezi, ceea ce nu s-a întâmplat. 2 Ești proprietar privat și tu decizi ce se întâmplă cu pădurea. Și așa au mers unde există mulți filantropi, cu mulți bani... și i-au convins să doneze bani pentru achiziție păduri cu scop de conservare. La ora actuală, Fundația are 27.000 de hectare. Pădurile noastre nu sunt într-un singur loc. Sunt distribuite în mai multe zone. Nu se mai taie illegal. Nu se mai taie pe lângă noi, asta e interesant.
Noi ne dorim să le dăm statului roman când va exista Parcul National Făgăraș. Deci o să le donăm. Până atunci, le protejăm noi, sunt ale noastre. Noi nu putem face acest parc singuri. Parcul este al țării. Nu dorim aceste terenuri pentru fundație. Sunt un bun național. Dacă dispărem noi, conform statutului, dacă nu vom mai exista, vor fi date altor ONG care luptă pentru conservarea pădurilor.
Noi am cumpărat și 2000 de hectare de teren unde au fost păduri tăiate la ras pe care le refacem. Dar nu le refacem oricum. Studiem amenajamentele silvice, adică vechile hărți cu ce specii au existat acolo. Căutăm ce specii au fost acolo și aducem acele specii. Iar astea nu e ca și cum se găsesc pe piață.
Noi creștem în solariile și pepinierele noastre 50% din ce plantăm. Avem nouă pepiniere. Asta înseamnă locuri de muncă, însemnă resursă. Până acum am plantat peste 4,9 milioane de puieți”.
România ar putea avea cel mai mare parc național din Europa, unul asemănător celebrului Yellowstone. Până când acest lucru va fi posibil, cei de la Conservation Carpathia împăduresc, repopulează cu animale sălbatice și îi învață pe localnici să dezvolte ecoturismul, susține invitata noastră.
”Parcul Național Munții Făgăraș ar aduce dezvoltare comunităților locale, ar menține natura așa cum este ea și ar aduce dezvoltare întregii țări. Asta credem noi și noi la asta lucrăm.
Ne mândrim că avem o Românie frumoasă, dar poate mai mult declarativ, decât faptic. Avem o natură pe care nu știm să o prețuim. Am întrebat-o pe invitata noastră care este rolul acestor păduri virgine?
Ne stabilizează resursele de apă, sunt o barieră bună împotriva schimbărilor climatice, sunt casă pentru animalele sălbatice. E un întreg eco-sistem acolo. Pădurea pe care ai plantat-o azi poate fi pădure peste 50 de ani, asta dacă se prinde.
Noi suntem acolo, facem munca din teren. Noi nu suntem o organizație de activism, noi suntem o organizație de conservare, un termen nou pentru România, pentru că nu este cunoscut. Nu ne dorim protecție în care pui un gard sau un panou și spui nu mai ai voie să treci. Noi nu protejăm natura de om, omul este parte a naturii. Ajungem să protejăm natura prin noi, oamenii”.
- Te-ar putea interesa si:
- Tabere pentru căței și oamenii lor - dacă omul pleacă fericit, e clar că și câinele e fericit
- ”Valul mexican” din lumea nevertebratelor
- Privirea care spune totul: când trebuie să mergem cu animăluțul la oftalmolog
