În Japonia, temperamentul unui Shiba Inu e descris în trei cuvinte: kan-i, ryosei soboku. Tradus: echilibru, loialitate și simplitate. Dacă noi vedem această rasă mai mult ca pe o vulpe domestică, am zis să ne lumineze Ionuț Ranga, crescător de peste 10 ani de câini Shiba Inu.
”Nu le place schimbarea de ambient. Sunt loiali ambientului de acasă. Dar asta nu înseamnă că se și întorc spre casă. Dacă au plecat, nu știu un drum de întoarcere. E o rasă primitivă. Deși au fost câini de vânătoare, la bază, ei au rămas la fel, nu s-a intervenit asupra lor. Nimic prin ameliorare sau genetic.
Și acum, prin curte, mai găsesc dimineața sau seara câte-o pasăre... Am un exemplar, o femelă, care le prinde undeva pe la 2,5 metri înălțime”.
Fiind vorba de o rasă care nu a fost ameliorată, câinii Shiba Inu sunt foarte sănătoși. Și, totodată, longevivi. Șhiba Inu se numără printre câinii cu cea mai mare durată de viață. Pot trăi până la 18-19 ani.
Indiferent că e Shiba Inu sau orice altă rasă, câinele este recomandat în general de invitatul nostru. În special celor care vrând-nevrând ajung să aibă un stil de viață sedimentar.
”Dacă ai un job în care stai mult pe scaun, mai iei o pauză de cinci minute, ai nevoie și de o mișcare după. Oamenii, majoritatea, pleacă de acasă, se urcă-n mașină, ajung la serviciu, stau pe scaun, apoi acasă tot cu mașina, mai stau și la etajul trei, iau și liftul. Așa începe o viață sedentară.
Ei, un animal de companie îți schimbă un pic viața. Doar că te face să fii organizat. Dacă un copil face asta în primii trei ani de viață, dar apoi începe ușor, ușor să meargă la creșă, la grădiniță sau apoi la școală, pe un câine nu poți să-l duci. Iar asta va face ordine în programul tău de zi cu zi”.
Ionuț Ranga nu vede nicio problemă în condițiile în care un eventual viitor proprietar de cățel nu poate avea un exemplar de rasă.
”Nu îți permiți un câine de rasă? Este un sport scump... Corect, sunt de acord, ca să scoți un câine campion, investești financiar mult. Nici nu mai vorbesc de timp. Dacă tu iubești un animal, sunt atâtea centre de adopție de animale. De acolo poți adopta un animal. Că în final, tot asta-i.
Mă duc să fac un sport de performanță. Tenis, spre exemplu. Găsim o rachetă de tenis în orice magazin. Dar este o rachetă pentru un hobby, că îmi place să joc. În momentul în care fac performanță, o rachetă va avea alt preț. Dar înseamnă să investesc ceva. Dacă vreau să fac doar de întreținere se poate și cu bani puțini. Vrei câine, mergi și adopți un cățel”, a mai spus Ionuț Ranga, pe care îl puteți urmări sâmbăta aceasta, de la ora 13:00, la Digi Animal Club.
- Te-ar putea interesa si:
- De la o pisică luată pe net până la campioane mondiale: povestea unei felise românești de Norvegiene de pădure
- Dincolo de braconaj: salvarea animalelor sălbatice, între eforturi comune și resurse limitate
- Chirurgia veterinară, între vocație și urgențe care salvează vieți. Interviu cu Robert Carst, medic veterinar
