Cum e prilej de sărbătoare, propunem să vedem o Românie frumoasă, curată, sălbatică. Măcar din poze, dacă în realitate mai avem de lucru. Pe ici, pe colo, în punctele esențiale. Alături de noi sunt Paul Bordaș, fondator și coordonator al proiectului Fotogeografica, Alexandra Ion, membru al juriului, specializată în fotografia de wildlife și Vlad Păuleț - fotograf și premiat al acestei ediții.
Cu Paul Bordaș vorbim despre evoluția Fotogeografica, expoziție care are loc din anul 1997 încoace. La ora actuală, juriul alege circa 2.000 de fotografii. Apoi, în cadrul expoziției găzduite la Salonul Național de la Biblioteca Națională a României au fost selectate 100. Comparativ, prima ediție Fotogeografica a cuprins 45 de lucrări, realizate de 15 studenți ai Facultății de Geografie.
”Anul acesta s-au înregistrat peste 2.000 de lucrări. În expoziția găzduită la Salonul Național de la Biblioteca Națională a României au fost selectate 100. Anul acesta am fost mult mai drastici. În catalogul Fotogeografica intră de obicei 70 de lucrări, care oricând pot ajunge în reviste prestigioase ca National Geographic, Science, Discovery șamd. Multe din fotografiile câștigătoare, premiate la Fotogeografica, ajung să participe la concursuri internaționale. În 2005, fotografia premiată la Fotogeografica a câștigat și concursul internațional de fotografie Microsoft, organizat de Bill Gates. A luat și-un premiu special de 25.000 de euro. Tot o fotografie celebră, de copertă în catalogul 2017, a câștigat premiul special la Salonul Regal al Spaniei”, ne-a spus Paul Bordaș.
Alexandra Ion și-a reamintit că în 2016 a făcut pasul spre Fotogeografica, ”împinsă” de prestigiul concursului. Alexandra Ion, fotograf de wildlife, face parte în prezent din juriul Fotogeografica. Tot ea le-a transmis pasionaților de wildlife ce anume caută la o fotografie.
”Am participat în 2016, cu toate că demult pusesem ochii pe Fotogeografica. Mi se părea prestigios și o rampă de lansare pentru tineri. Și în 2016, pentru că aveam o fotografie cu un ciuf de pădure, surprins în chiciură, undeva prin Mogoșoaia, am participat. Fotografia era cu el într-un decor feeric plus lumina de apus foarte plăcută. Am luat locul 2. Culmea, nu cu fotografia de care vă povestesc. Ci fotografia în care se vede el complet și era încadrată în decor cu zăpadă, cu chiciură. Pe fundal era Palatul Mogoșoaia, care oferea un fundal portocaliu.
Juriul caută calitate tehnică. Expunerea să fie corectă, tot ce ține de sharpness, detaliile să fie cât mai exacte. Să nu fie zgomot de imagine foarte mult. Pe lângă setările pe care le faci și priceperea tehnică, mai contează compoziția, viziunea fotografului - să vină cu o idee unică. Ideea este să te duci când lumina este cea mai bună.
La wildlife, n-ai cum să tragi decât în rafală. Dar ai grijă și de elementele din decor. Trebuie să te asiguri că ai un fundal curat, nu e atât de ușor. La peisaj poți să mai compui”, ne-a spus Alexandra Ion.
Cu Vlad Păuleț am vorbit despre evoluția lui în domeniul fotografiei. L-am cunoscut anul trecut, când era elev la un liceu din orașul său natal, Buzău. Astăzi este student la Universitatea Națională de Arte din București, secția fotografie. L-am întrebat cum își alege subiectele, dacă umblă după ceva anume sau pleacă de acasă cu o temă în cap?
”De obicei, când merg la fotografia de peisaj nu am foarte mari așteptări, pentru că nu știu cu ce mă va întâmpina natura. Dar am anumite idei despre ce aș putea întâlni acolo, în funcție de vreme sau de anotimpul în care fac fotografia. Nu de fiecare dată m-am întors mulțumit. Deseori s-a întâmplat să nu mă întorc cu ce nu mi-am propus, dar alte dăți am obținut, și-a compensat”, ne-a spus Vlad Păuleț.
Fotogeografica reprezintă un concurs de top pentru tinerii fotografi, atrăgând atât pasionați cât și profesioniști. Cu tema promovării valorilor naturii, culturii și tradițiilor românești, Fotogeografica a ajuns la a 28-a ediție și se bucură de un succes în creștere.
”Fotogeografica e o pasăre Phoenix, renaște din an în an. Marea noastră familie cuprinde peste 7.000 de participanti la acest fenomen de-a lungul timpului și peste 250 de întâlniri cu invitati, specialiști în diverse domenii. S-a transformat dintr-o simplă competiție într-o mișcare.” – Paul Bordaș, coordonatorul proiectului Fotogeografica.
”Fotogeografica este structurată pe două categorii de vârstă: elevi/studenți și open (fără restricții). Și pe trei secțiuni: patrimoniu cultural, peisaj natural și wildlife. Lucrările sunt din ce în ce mai bune, din punct de vedere calitativ și asta ne determină să ne așteptăm la mai bine. De la an la an avem o participare mai numeroasă. Nu avem decât de câștigat pentru că avem ce arăta lumii: atât pe patrimoniu cultural, cât și pe patrimoniu natural.
Juriul este format din câștigătorii primelor 25 de ediții. Sub bagheta maestrului Cristian Lascu, juriul alege 10 fotografii din punct de vedere tehnic, artistic, estetic. O să revin la o remarcă de-a lui Cristian Lascu, întrebat cum alege o fotografie, iar el a făcut așa un gest <<Dom`le, mă prinde de ochi>>”, a mai adăugat Paul Bordaș, pe care îl puteți urmări sâmbătă, de la ora 13:00, în cadrul emisiunii Digi Animal Club.
- Te-ar putea interesa si:
- Un animal fără casă nu este un animal fără poveste. 15 august, Ziua Internațională a Animalelor fără Adăpost
- DIGI ANIMAL CLUB | Planeta celor 5 trilioane de pungi: plasticul de 5 minute care trăiește 500 de ani în natură
- DIGI ANIMAL CLUB | Animalele exotice – între fascinație și trafic. Cine plătește prețul?
