Indiferent dacă e negru, galben sau ciocolatiu, un lucru e sigur despre labrador retriever: în inima lui e mereu loc pentru joacă, iubire și, bineînțeles, câteva gustări delicioase. Invitata noastră de sâmbătă, la Digi Animal Club, începând cu ora 13:00, este Andreea Vișan, care ne va spune mai multe despre această rasă.
Andreea Vișan a venit cu doi pui și mătușa lor. Mama era ocupată și a rămas acasă cu restul puilor. Ultimul cuib însumează nouă pui, dintre care doi albi și restul ciocolatii.
”Cât ține de genă, trebuie să luăm în considerare că montăm maro cu maro, negru cu maro, alb cu negru, nu alb cu maro. Alb cu alb, bineînțeles”.
Încă din primele săptămâni, Andreea Vișan ne spune că labradorul mănâncă foarte mult, iar prin prisma acestui aspect trebuie să fim atenți la ce le punem în față.
”Este o rasă care mănâncă foarte bine. Acești căței nu au reținere de la nimic. Ar mânca orice li s-ar da, fără niciun fel de problemă. Și din această cauză, trebuie să fim atenți la meniul lor. Puii ca ei, care au două luni, au același meniu ca mama în timpul gestației, cât alăptează. Mâncare uscată. Dar trebuie să fim atenți pentru că sunt predispuși la obezitate. Mănâncă foarte mult. Dacă le dăm toată ziua să mănânce, toată ziua vor mânca. Noi le dăm gramajul ncesar vârstei, greutății”.
Labradorul își schimbă dinții între 4 și 6 luni, perioadă în care roade intens, la fel ca majoritatea raselor. Pentru a preveni distrugerea obiectelor, este recomandat să i se ofere jucării adecvate. Fiind un câine inteligent, se dresează ușor.
”Între 4 și 6 luni este perioada în care își schimbă dentiția. Atunci rod cel mai mult. Nu doar ei, toare rasele, în general. Ca să-i învățăm să nu mai roadă, trebuie să le dăm ceva la schimb: o jucărie. Dar se dresează foarte ușor, sunt foarte inteligenți”.
Energic, loial și mereu dornic de acțiune, acest câine versatil își găsește locul atât în sânul familiei, cât și în misiuni importante. Fie că ajută persoanele cu dizabilități, participă la operațiuni de salvare sau detectează substanțe interzise, labradorul dovedește că este mult mai mult decât un simplu animal de companie.
”Labradorii sunt niște câini activi, niște câini care iubesc să facă mișcare, să stea lângă stăpân. Ei la bază sunt aportori, retriever. Sunt foarte versatili ca utilitate. Rolul său popular este de câine de familie, dar întâlnim Labrador Retriever și pe post de câine ghid, câine salvamontist, câine de avalanșă, precum și câine adulmecător pentru poliție sau vamă. Sunt foarte buni înotători. Blana, fiind dublă, le permite să intre în apă la temperaturi foarte scăzute. Și coada de vidră îi ajută foarte mult să înoate”.
Longevitatea unui labrador retriever depinde de îngrijirea pe care o primește. Deși media de viață este de aproximativ 12 ani, o alimentație echilibrată, exercițiile regulate și o genetică bună pot face diferența. Cu puțină grijă și multă iubire, acest prieten blănos poate rămâne alături de familie pentru mult timp.
”Speranța de viață – media este undeva la 12 ani, dar pot să trăiască mult mai mult. Contează foarte mult cum îi întreții, creșterea, genetica, alimentația”.
- Te-ar putea interesa si:
- Dogul German și cavalierii de onoare: Când uriașul casei devine bona perfectă
- Tabere pentru căței și oamenii lor - dacă omul pleacă fericit, e clar că și câinele e fericit
- ”Valul mexican” din lumea nevertebratelor
