Sâmbătă, la Digi Animal Club, vorbim despre rasele românești de câini. Invitații noștri, Olivia Pamfil (crescătoare de Ciobănesc Românesc Carpatin) și Dragoș Bălășoiu (crescător de Ciobănesc Românesc Corb), au pus bazele unei asociații care are drept scop conservarea și promovarea celor patru rase de Ciobănești Românești: Mioritic, Carpatin, de Bucovina și Corb.
Cele patru rase românești sunt tot mai puțin întâlnite la stâne, fiind înlocuite de rase de import precum kangalul sau caucazianul. Lipsa de cunoaștere a acestor rase în rândul românilor contribuie la dispariția lor din mediul tradițional. Deși nu sunt uriași, câinii ciobănești românești sunt rezistenți, agili și capabili să înfrunte prădătorii.
”Sunt 4 rase distincte. Cel mai ușor de recunoscut e Mioriticul, cel cu păr în ochi. Apoi sunt Carpatinii, cei așa suri, care au o culoare de lup cu marcaje albi. Apoi sunt cei negri. Corbii, cu marcaje albe. Și ciobăneștii de Bucovina, albi cu pete negre.
De ce probleme ne-am lovit noi… ar fi că românii nu cunosc rasele. Foarte mulți nici nu știu că există. Lumea, în general, îi cunoaște drept câini de stână. Dar, de fapt, la stână nu mai găsești câini românești. Sunt câini de import. Kangalul este la modă acum, care pleacă după lup și se mai întoarce dimineață, în timp ce ceilalți lupi își fac de cap la stână. E un câine foarte dur, care se bate cu ursul. Înțeleg de pe la vânători că ocazional mai și câștigă, dacă sunt urși mai tineri.
Româneștii nu sunt niște câini uriași, sunt niște câini mari. Nu sunt niște urși. Nu au decât vreo 40-50 de kilograme. 60 de kilograme au unii masculi la unele din rase. Corbul pare mare, pare impozant, are undeva la 60 de kilograme. Și la stână sunt mai mulți câini. Nu e doar kangalul. Unii și-au mai adus câini de prin Asia Centrală sau Caucazieni. Acesta e puțin cam greoi pentru relieful montan românesc. Un câine foarte mare nu-ți poate urca râpele sau pe unde mai urcă ciobanii cu oile”, spun invitații noștri.
Mioriticul, cândva popular, a ajuns la aproximativ 70 de pui pe an, fiind cel mai amenințat dintre cele patru rase românești de câini ciobănești. Corbul și Carpatinul au puțin peste 100 de pui anual, iar bucovineanul se menține mai bine datorită implicării crescătorilor.
”Mioriticul, deși a fost primul omologat la noi și într-o perioadă a fost foarte popular, acum este o rasă care mai are 70 și ceva de pui pe an în toată țara. Are situația cea mai gravă dintre toate cele 4 rase românești. Corbul și Carpatinul mai au 100 și ceva de pui pe an, iar Ciobănescuș de Bucovina, pentru că are un club mai activ și pentru că ei sunt mai uniți în zona aia și au grijă de câinii lor au vreo 500 de pui pe an. Stăm extraordinar de prost, sunt niște rase în curs de dispariție.” trage un semnal de alarmă invitata noastră, Olivia Pamfil.
L-am întrebat pe Dragoș Bălășoiu cum a ajuns să crească ciobănești corbi. Iată ce ne-a răspuns:
”Noi ne-am mutat la țară de când cu pandemia. Inițial ne gândeam la carpatini, dar n-am găsit crescător, n-am dat peste Olivia la momentul repectiv și atunci am descoperit Corbul. Au început să ne sclipească ochii și am început cu o pereche. N-am avut planuri de canisă, de pui. Am vrut o pereche să ne păzească curtea. Aveam un metis de carpatin care îmbătrânea, acum are vreo 12 ani și am zis că trebuie să-i mai luăm niște ajutoare. Am început să mergem prin expoziții, erau câini cu acte, așa că am zis să vedem și noi cum e lumea asta. Ne-a plăcut. Acum avem ditamai șatra de 7 corbi, stau liberi în toată curtea, îi separăm când sunt femelele în călduri, în rest fac o haită fenomenală”.
Cele 4 rase românești: ”Sunt câini perfecți de familie pentru români”
Între românești nu este o diferență fantastică de temperament sau de abilități. Ei sunt niște câini de pază, talentați nativ, care au evoluat în niște sute de ani la oi. E un câine care e foarte ok cu oamenii în prezența stăpânului. Dacă te duci la stână, cu ciobanul acolo nu o să te mănânce niciun câine. Așa e și dacă-l ai acasă. Îți face pază, în lipsa ta nu intră nimeni, în prezența ta poți să faci petreceri, pot să vină copii la copiii tăi, sunt minunați.
Aceste patru rase sunt destul de asemănătoare ca temperament și profil. Diferența este de istoric, de zone de formare și evident, fizică. Altfel nu-s diferențe foarte spectaculoase între ei, toți sunt câini foarte buni de familie, toți sunt câini foarte buni de pază, pe care nu trebuie să-i înveți să facă pază”, ne-a spus Olivia Pamfil, completată de Dragoș Bălășoiu: ”Diferențele apar mai degrabă de la individ la individ, în funcție de părinți, de cum sunt educați decât între rase per total”.
Pentru a salva și promova cele patru rase românești de câini ciobănești se pregătesc demersuri pentru includerea lor în Patrimoniul Național Cultural Imaterial. Inițiativa are sprijin din partea Ministerului Culturii și a reprezentanților din Parlament. Următorul obiectiv este recunoașterea lor și în patrimoniul UNESCO.
”În lista de acțiuni pe care noi vrem să le facem pentru conservarea acestor rase și promovarea lor este și includerea lor în Patrimoniul Național Cultural Imaterial pentru care avem sprijinul și Ministerului Culturii și al președintelui Comisiei de Cultură de la Senat și al vicepreședintelui de la Deputați. În principiu, toată lumea e de acord cu asta pentru că e foarte util și vom începe demersurile în curând. Și după ce facem asta țintim și patrimoniul Unesco”, ne-a spus Olivia Pamfil.
Cei doi crescători au venit însoțiți de doi căței, un Ciobănesc Românesc Corb de 3 ani, Amnar de Predeal, zis și Piper și o femelă de Ciobănesc Românesc Carpatin, de 2 ani, Bughea of Aral Dream, a cărei mamă este o femelă ”de sânge strain”. Ce înseamnă ”sânge străin” ne explică Olivia Pamfil:
”La rasele românești poți să mai aduci exemplare noi în rasă și să faci pedigree de tipicitate. Asta dacă mai găsești câini conform standardelor pe la țară, pe la stâne. Trebuie să participe la două expoziții, doi arbitri trebuie să confirme că este conform standardului, masculul să primească calificativul excelent sau măcar foarte bine la femelă”.
Rasele românești de câini nu sunt agresive și nu necesită botniță, fiind recunoscute pentru firea lor comodă.
”Nu fac parte din categoria raselor agresive, nu au nevoie de botniță pe stradă. Sunt câini comozi. Ăsta e termenul, e un câine format de români pentru români”.
Creat în România pentru nevoile românilor, el se remarcă prin adaptabilitate și blândețe. Este ideal ca patruped de familie, demn să devină un simbol canin național.
”Noi vrem să ajungem la momentul în care oamenii, pe stradă, să-i întrebe pe cei cu Terranova dacă este Corb. Sunt câini perfecți de familie pentru români”. – Dragoș Bălășoiu.
Pentru cei dornici să vadă cele patru rase de câini ciobănești românești, Muzeul ASTRA din Sibiu, în colaborare cu Asociația HAITA, organizează între 15 și 17 august 2025 evenimentul „Patrimoniul latră românește”. Evenimentul își propune atât să celebreze frumusețea și utilitatea acestor câini, ci și să trezească interesul publicului pentru protejarea lor.
- Te-ar putea interesa si:
- DIGI ANIMAL CLUB | Animalele exotice – între fascinație și trafic. Cine plătește prețul?
- DIGI ANIMAL CLUB | Pământul care moare
- Cine invadează pe cine? Adevărul despre conflictul dintre oameni și animalele sălbatice din România
