Aproape o cincime din totalul libelulelor de pe Terra, insecte care joacă un rol important în gestionarea bolilor întrucât se hrănesc cu larve de ţânţari, sunt ameninţate cu dispariţia din cauza distrugerii zonelor umede, care reprezintă habitatul lor natural, a avertizat joi Uniunea Internaţională pentru Conservarea Naturii (UICN), într-un nou raport ce a actualizat „Lista roşie a speciilor ameninţate”, informează Reuters şi AFP, potrivit Agerpres.
În primul său recensământ global al libelulelor şi al altor zigoptere, UICN a descoperit că cel puţin 16% din cele 6.000 de specii identificate sunt vulnerabile, în pericol de dispariţie sau în pericol critic de extincţie.
Datele despre libelule fac parte din cea mai recentă listă întocmită de această organizaţie cu sediul în Elveţia, care cuprinde peste 40.000 de specii de plante, animale şi insecte, dintre care 28% se confruntă în prezent cu riscul de extincţie.
Viola Clausnitzer, biolog care a studiat libelulele timp de mai multe decenii, consideră că descoperirea făcută de UICN reprezintă „un semnal de avertizare”, dar se teme că, în realitate, un procent mult mai mare din totalul acestor insecte se află în pericol de dispariţie, întrucât multe dintre ele nu au putut fi monitorizate. „Nu ştim cât de multe dintre aceste mici fragmente din întregul ecosistem putem să distrugem - căci asta facem în prezent -, până când întregul ecosistem intră în colaps”, a spus ea.
Oamenii de ştiinţă consideră că libelulele sunt un indicator cheie al sănătăţii mlaştinilor şi luncilor râurilor. Mai mult de o treime din zonele umede au dispărut după 1970 - o rată de dispariţie de trei ori mai mare decât cea a pădurilor, potrivit unui studiu din 2018, realizat de Ramsar Convention, iar această tendinţă ameninţă în acelaşi timp broaştele şi vidrele.
„Există o atitudine perfidă în lume, conform căreia zonele umede se află pe Terra pentru a fi recuperate şi transformate în zone locuibile pentru oameni. Nu este o recuperare, ci o distrugere”, a declarat Craig Hilton-Taylor, directorul departamentului care alcătuieşte Lista Roşie a speciilor ameninţate cu dispariţia.
Reducerea numărului de prădători din zonele umede, precum libelulele, duce la apariţia unui număr mai mare de ţânţari, care pot fi purtători ai unor boli precum malaria şi febra denga, în regiunile cu climă caldă. Libelulele sunt totodată surse de hrană pentru păsări şi amfibieni.
Extraordinara abilitate de zbor a acestor insecte, atribuită capacităţii lor de a-şi mişca cele patru aripi în mod independent, reprezintă în acelaşi timp un subiect de interes pentru cercetătorii care folosesc insectele ca modele din care se inspiră pentru a construi roboţi zburători.
Noua actualizare a Listei Roşii a speciilor ameninţate, cea de-a treia realizată în acest an, a scos desmanul de Pirinei (Galemys pyrenaicus) din categoria speciilor „vulnerabile” şi l-a trecut în categoria speciilor „ameninţate” din cauza distrugerii habitatului său natural. Acest mic mamifer semi-acvatic, asemănător cârtiţei, era prezent pe scară largă în trecutul Europei, însă, doar două specii mai populează continentul în zilele noastre, trăind în Pirinei şi în Rusia.
