Din anul 1972, pentru a face oamenii din întreaga lume mai atenți și mai responsabili față de mediul înconjurător, O.N.U. a instituit pe 5 iunie Ziua Internațională a Mediului. Invitatul nostru din această săptămână este Florin Stoican, geolog și conservaționist, președintele Asociației Kogayon, cea care a înființat Parcul Natural Buila-Vânturarița.
România are 13 Parcuri Naționale, ceea ce înseamnă doar 1,3% din suprafața țării. Ar fi loc de mai mult, spune invitatul nostru. România și-a luat un angajament ca până în 2030 să mărească aceste procente, dar nu s-a realizat absolut nimic între timp.
”13 plus 1. Pentru că și Delta Dunării are statut de parc național. Cele 13 înseamnă 1,3% din teritoriul național. E puțin. Ținând cont de diversitatea biologică și geologică pe care România o are. Mai ales că avem niște obligații, pe care noi ca stat, ni le-am asumat, să ajungem la 10% protecție strictă și 30% arii protejate. Suntem în momentul de față cu 2% protecție strictă și 24% arii protejate. Nu suntem în grafic, pentru că înafară de a ne lua angajamentul nu am făcut nimic. Mai avem până în 2030”.
Ce este permis sau ce nu este permis să facem într-un Parc Național sau ce ar trebui să facem noi, în afară de a ne lăuda cu faptul că avem o țară frumoasă, cu o biodiversitate bogată și variată?
”Avem o mare diferență în momentul de față între cele două mari comunități ale României. Avem pe de-o parte comunitatea urbană, care este mai aproape de conservarea naturii tocmai pentru că nu mai are verde și are poluare în schimb, iar pe de altă parte, comunitatea rurală care trăiește în natură, dar o privește ca pe un dat, unde se duce să ia ceva când are nevoie de luat.
Ar trebui până la urmă să avem comportamentul civilizat în natură față de tot ce e viu în jurul nostru. Și nu numai neapărat viu, ci și biodiversitate. Indiferent unde suntem. De exemplu, în parcurile naționale, vânătoarea este interzisă, iar în parcurile naturale e interzisă doar în anumite zone de protecție strictă. Și în funcție de anumite perioade. În parcurile naționale nu ai activitate umană permanentă, ci doar sezonieră. Se permite pășunatul controlat, urcarea la munte cu oile, în stil tradițional”.
Au tot fost schimbări în ceea ce privește organizarea ariilor protejate, iar în momentul de față sunt administrate de stat, prin cei de la Romsilva.
”Romsilva este instituția care administrează 22 din cele 26 de parcuri naționale și naturale din România. Acum 5 ani, statul a decis să elimine organizațiile non-guvernamentale din administrarea ariilor protejate și să treacă administrarea în dreptul unei instituții care e creată special pentru asta: Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate. Dar asta, practic, a creat o mare problemă pentru că agenția nu avea know-how-ul, capacitatea și resursele să facă această treabă uriașă. Au eliminat niște factori din societate în luarea deciziilor pentru administrarea ariilor protejate. Asta cred că este cea mai mare problemă a noastră. Autoritățile și nu numai ele, atât politicienii cât și cei din celelalte sfere ale societății, nu înțeleg că cele mai bune lucruri se pot face împreună, putem lucra împreună”.
Și dacă tot am vorbit despre necesitatea protejării biodiversității, cu ajutorul invitatului nostru ne uităm puțin și în cifre la impactul omului asupra biodiversității.
8 miliarde oameni înseamnă 0,01% din biomasa Pământului.
Adică mai mică de:
- 3 ori decât cea a viermilor și virușilor
- 12 ori decât cea a peștilor
- 17 ori decât cea a insectelor, paianjenilor și crustaceelor
- 200 ori decât cea a ciupercilor
- 1200 ori decât cea a bacteriilor și
- 7500 ori mai mică decât cea a plantelor
Cu toate astea, de când au apărut oamenii pe Pământ, impactul acestei minorități asupra restului componentelor biosferei este uriaș. De atunci am contribuit la dispariția a:
- 83% dintre mamiferele terestre sălbatice
- 80% dintre mamiferele marine
- 50% dintre plante
- 15% dintre pești
Pe planetă trăiesc acum 96% oameni și mamifere domestice și numai 4% mamifere sălbatice, 70% păsări domestice și numai 30% păsări sălbatice.
Un parc național înființat de către un ONG pare o fantezie. Dar Florin Stoican, geolog și conservaționist, prin ONG-ul său, Kogayon, a înființat Parcul Național Buila-Vânturarița.
O altă arie protejată cu care invitatul nostru este familiarizat se află în București: Parcul Natural Văcărești, unde Florin Stoican se numără printre fondatori. Și aici a fost sau încă mai este un mic război cu autoritățile, de data asta Primăria București.
”Parcul Văcărești este un model al societății civile de adunare în jurul unei idei, care s-a materializat printr-o hotărâre de guvern, prin înființarea parcului natural. Ne-am atins scopul din punctul acesta de vedere. Mai departe, ar trebui să ne așezăm la aceeași masă ca să putem conlucra”.
Urmăriți integral emisiunea Digi Animal Club de sâmbăta aceasta, cu începere de la ora 13:00.
- Te-ar putea interesa si:
- Ce se întâmplă în creierul tău când adopți un animal. Știința din spatele legăturii om–blană
- ORA CU ȘI PENTRU ANIMALE: cea mai eficientă lecție de empatie
- Empatia în epoca ecranelor: cum relația om–animal rescrie educația emoțională
