Dezvoltarea orașelor atrage după sine micșorarea habitatelor animalelor urbane. Zonele verzi sunt fragmentate de drumuri sau garduri, iar mașinile, câinii și pisicile sunt factori de risc pentru multe specii de animale sălbatice. Săptămâna aceasta discutăm la Digi Animal Club despre animalele din mediul urban alături de Oana Vasiliu, medic veterinar la Centrul de Salvare și Reabilitare a Animalelor Sărbatice ”Visul Luanei”.
În deschidere, Oana Vasiliu ne-a răspuns la o curiozitate: ce animale sălbatice întâlnim în București? ”Cele mai comune sunt ciorile și pescărușii. Sunt animale sălbatice, chiar dacă ni se par nouă așa comune. Și ariciul. Avem o populație stabilă de arici în București. Mai ales în Sectorul 3, dar nu numai acolo.
Dacă le-am creat niște habitate perfecte, să zicem, grădinile de bloc, tot nu-i bine. Habitatele acestea trebuie să fie și legate între ele. La fel cum nu putem să ținem un arici închis în curte, chiar dacă aceasta arată foarte bine, chiar dacă îi lăsăm tot ce are nevoie. De fapt, el are nevoie de spațiu și de conectivitate între spațiile unde se mișcă.
El nu știe foarte multe neapărat, dar știe drumul. Aricii sunt creaturi care se obișnuiesc cu teritoriile. Dacă îi urmărim, folosesc exact aceleași trasee, își fac potecă. Au exact aceleași trasee în fiecare noapte. Umblă kilometri întregi, exact în aceleași locuri. Sunt animale nocturne. Multe animale, mai ales mamiferele urbane, sunt sau au devenit nocturne. Pentru că se feresc de noi.
În afară de femelele arici care au pui mici. Dacă vedem ziua, prin lunile aprilie-mai-iunie, femele sau arici mai mari, îi lăsăm acolo. De multe ori, o femelă care are pui foarte mici, alege să-i lase singuri când e cald. Și atunci iese ziua și se hrănește. Ea se expune astfel la prădători. În general, aricii nu sunt activi ziua, nu pentru că le-ar fi somn, ci doar că sunt mult mai multe pericole. Și atunci, dacă vedem treaba asta, e bine să nu intervenim. Întâlnim foarte des oameni care preiau un astfel de animal, crezând că are probleme. Și pot pune în pericol viața puilor.”
Liliacul este singurul mamifer care poate zbura activ. Ei joacă un rol esențial în ecosistemele urbane, consumând cantități impresionante de insecte și contribuind indirect la reducerea riscului de transmitere a unor boli.
”Sunt liliecii care ajung să consume atâția țânțari și indirect să fie folositori pentru noi, fiindcă nu se mai transmit boli. Noi avem niște lilieci așa mai mici, care mănâncă multe insecte. Avem adulți ca cei din genul pipistrellus, liliecii pitici, care au șase-șapte grame și toată noaptea stau și mănâncă numai insecte.
Dacă ne intră în casă, e bine să încercăm să-i manipulăm cu un prosop. Dacă trebuie să-i dăm afară, să nu punem mâna direct pe ei. Pot transmite rabia, ca orice alt mamifer. Un liliac care are șase grame nu ne va mușca printr-un prosop. E foarte important să nu-l strângem prea tare. Sunt specii protejate, așa că să nu le facem rău.
Dacă vrem să o facem chiar ca la carte, îl ducem afară. Coborâm până în fața blocului, mergem la un copac și-l lăsăm să se urce pe scoarță. Îl punem pe tulpină și se urcă el.
Și asta e valabil și la păsări. Dacă are o fractură, de exemplu, nu poate zbura. De aceea nu e bine să le eliberăm de la etajul șase sau de la etajul zece. Nu găsim copac, îl lăsăm pe jos, pe undeva”.
Dr. Oana Vasiliu ne-a explicat și în ce măsură hrănirea necorespunzătoare influențează sănătatea speciilor urbane. Invitata noastră a evidențiat faptul că hrănirea necorespunzătoare a animalelor urbane nu le afectează doar dieta, ci și echilibrul natural al vieții lor. De la lebede care consumă alimente nepotrivite, până la vulpi și arici care își pierd instinctul de dispersie. Astfel, gestul aparent bine intenționat de a hrăni un animal poate produce dezechilibre grave în sănătatea și dinamica populațiilor de specii sălbatice din orașe.
”Hrănirea necorespunzătoare afectează atât sănătatea, cât și comportamentul animalului respectiv. O lebădă nu pățește nimic dacă mănâncă două felii de pâine. Dar nu mănâncă două felii de pâine. Mănâncă 20 sau 30 de felii de pâine Asta e problema. Ea, de fapt, nu digeră aproape nimic în pâinea aia. Ea e erbivoră. Pâinea aia se face cocoloașe și poate fi o problemă la pui. La un adult probabil că nu reprezintă o problemă. Dar ea mănâncă și nu digeră cine știe ce. Ea se și hrănește pe lacul respectiv. Problema este că hrănirea necorespunzătoare le afectează comportamentul. Nu mai pleacă. Sunt teritoriale, dar se mai întâlnesc cu altele. Mai vin, mai pleacă. Vulpile, la fel. Ele trebuie să aibă dispersie. Nu te umpli de vulpi. O vulpe face pui, puii pleacă. Dacă îi dai mâncare, nu mai pleacă. La arici, la fel. Dacă au castronul cu boabe în fața blocului, o să rămână acolo.
Ne spun oamenii că au cinci, zece arici și stau toți acolo la bloc. Da, dar nu-i normal. Ariciul este solitar. Și în timp, tu crezi că ai mai mulți, dar te întrebi de ce nu îți mai apar pui? Asta fiindcă femelele, dacă au pui foarte mici sau sunt stresate de un alt arici, de obicei îi mănâncă sau îi abandonează. Sunt tot felul de procese care sunt afectate de ceva ce noi facem crezând că ajutăm”.
Medicul veterinar Oana Vasiliu a subliniat o realitate pe care nu o mai putem ignora: animalele sălbatice ajung tot mai des în marile orașe, alungate de distrugerea habitatelor naturale. Pe măsură ce câmpiile și stepele sunt transformate în terenuri agricole sau zone construite, multe specii fie dispar, fie se adaptează și se apropie de capitală. În acest context, va trebui să învățăm să conviețuim cu ele, să le respectăm și chiar să le admirăm, ca parte firească a unui echilibru pe care nu îl mai putem opri.
”Ar trebui să ne învățăm cu ele. Oricât opunem rezistență la treaba asta. Ba că nu ne place, ba că au boli, ba că au purici. Va trebui să învățăm să conviețuim pentru că este ceva ce nu putem să oprim. În continuare, habitatele din exteriorul orașelor sunt din ce în ce mai afectate. Avem animale care au păduri șamd, dar tot ce trăia pe zonele de câmpii unde să se ducă? Fiindcă totul e teren agricol! O parte din ele dispar. Sunt specii care o duc foarte rău. Cealaltă parte vin către noi, către oraș. Va trebui să învățăm să conviețuim cu animalele sălbatice. Obișnuiți-vă cu ele, respectați-le, dar mai ales, admirați-le” – dr. Oana Vasiliu, medic veterinar la Centrul de Salvare și Reabilitare a Animalelor Sărbatice ”Visul Luanei”.
Pentru mai multe detalii despre animalele sălbatice din zona urbană, nu ratați ediția de sâmbătă a emisiunii Digi Animal Club!
Pe canalul Digi Animal World, de la ora 13.00!
- Te-ar putea interesa si:
- Lupul cehoslovac, inteligent, curios și mare hoț de mâncare: ”De furat, va fura toată viața”
- Gestația, nașterea și primele luni de viață la pisici: ghid complet pentru îngrijirea responsabilă a mamei și a puilor
- ”Carpatinul este rasa care se potrivește cel mai bine cu sufletul meu”
