Ediția aceasta ne-am îndreptat atenția spre un mamifer mic și plin de țepi. Ariciul, evident! Cum nu știam despre el decât că atunci când îi este frică se face ghem și mai auzisem de revista ”Arici pogonici”, care făcea furori acum niște ani, am invitat-o alături de noi pe Oana Vasiliu, medic veterinar la Centrul de Salvare și Reabilitare al Animalelor Sălbatice al Fundației ”Visul Luanei”.
În România, în zona de Est a Europei, întâlnim ariciul Erinaceus romanicus, iar englezii au Erinaceus europaeus.
Cum nu puteam aduce în studio un arici sălbatic, invitatata noastră a venit însoțită de un adorabil exemplar de arici pitic african. Și nu degeaba se numește pitic, Peppa are doar 200 de grame, deși este adult.
Important de reținut este faptul că putem avea arici africani ca animal de companie, dar ceilalți arici, cei sălbatici sunt ilegal de deținut în captivitate.
Diferența principală între un arici pet (arici pitic african) și unul din sălbăticie este greutatea.
Cei sălbatici au în jur de un kilogram. De asemenea, culoarea este un alt factor de diferențiere.
”Cei din natură sunt ceva mai închiși la culoare. Majoritatea celor din captivitate sunt albinoși sau leucistici sau au alte variații de culoare. Că nu trebuie să se confunde cu mediul. În momentul în care au fost domesticiți, un număr foarte mic de exemplare a fost luat în captivitate. Și atunci au apărut tot felul de gene, care în mod normal ar fi fost recesive”, ne-a spus Oana Vasiliu, medic veterinar la Fundația ”Visul Luanei”.
Țepii
Țepii ariciului sunt din cheratină. Practic, seamănă mai mult cu unghia, decât cu părul. Aricul are undeva între 5.000 și 6.000 de țepi. Și, mai pierd din ei pentru că năpârlește.
”Așa cum năpârlesc și celelalte mamifere, năpârlește și ariciul. Dar nu toți țepii în același timp.
În schimb, dacă vedem un arici căruia îi lipsesc țepi pe suprafețe mari înseamnă că acel exemplar are probleme de sănătate”.
Utililtatea unui arici în grădina omului
Invitata noastră este de părere că un arici nu trebuie să rămână în captivitate. El are nevoie de căi de ieșire și de intrare în curțile celor care preferă un astfel de animal. C-un arici în preajmă, așa cum spune Oana Vasiliu, grădina ar putea să scăpe de anumite insecte care pot apărea. Chiar și așa, apariția unui arici în curte nu este privită mereu cu cei mai buni ochi.
”Se mai întâmplă să fie văzuți cu ostilitate, mai ales pe la țară, dar în comparație cu alte animale sălbatice, care primesc destul de multă atenție negativă în mediul rural, aricii sunt cumva acceptați. Aricii ne ajută să scăpăm de insectele din grădină, de gasteropode. Deci în loc să punem otravă pentru melci sau altceva, aricii sunt un remediu natural pentru treaba asta în grădină”.
Mitul aricilor care țin șerpii la distanță
Circulă o vorbă prin popor că aricii ar fi spaima șerpilor care pot apărea prin grădinile oamenilor. Invitata noastră nu a putut să confirme, dar nici să infirme această ipoteză.
”Într-adevăr, pot să consume șerpi. Doar că nu știu ce să zic, dacă șerpii chiar îi evită atât de mult încât să nu stea în zonele pe unde sunt arici. Dar și șerpii fac o treabă bună, ne ajută la fel de mult. Mai ales la eliminarea rozătoarelor”.
Cât trăiește un arici?
”În captivitate, cei sălbatici pot să ajungă până pe la 8, 9 ani, dar în natură, în general, nu prea depășesc vârsta de 4 ani. Au dușmani, au paraziți, sunt foarte mulți factori care-i afectează în sensul ăsta. Dacă ajunge la 5 ani chiar e o viață lungă”, ne-a mai spus Oana Vasiliu, medic veterinar la Fundația ”Visul Luanei”.
Pradă sau prădător?
În mod natural, principalii prădători ai ariciului sunt vulpea și bursucul. Dar și păsările răpitoare. Buha, de exemplu, se hrănește foarte des cu arici.
”Ariciul e un animal oportunist. Este și animal pradă și animal prădat. Adică o să mănânce orice e mai mic decât el. Sau mai mare decât el. Sau cadavre. Sau ouă. În mare parte reușește să se hrănească cu insecte. Mai ales cu coleoptere. Se mai hrănește cu gasteropode. Pentru asta sunt cunoscuți, că se hrănesc cu melci. Dar este mai puțin cunoscut faptul că melcii nu fac decât vreo 5% din dieta lor”, ne-a mai spus Oana Vasiliu, medic veterinar la Fundația ”Visul Luanei”.
Aricii sunt foarte bine adaptați la mediul urban. Noi nu-i vedem, dar ei sunt prin tufișuri, prin grămezile de frunze. Din păcate, în mediul urban cel puțin, de unde ajung majoritatea aricilor la Centrul de Salvare și Reabilitare al Animalelor Sălbatice al Fundației ”Visul Luanei”, ajung să fie atacați de câini. Sunt și loviți de mașini, dar prădătorul lor principal și nenatural este câinele domestic.
Când e nevoie să salvăm un animal sălbatic?
”Doar dacă prezintă ceva probleme medicale, dacă are vreo fractură, dacă vedem larve de mușcă. În rest, putem să observăm animalele sălbatice, să le fotografiem, dar fără să le deranjăm. Și, în cazul în care într-adevăr simțim că ar putea fi un pericol, că animalul s-ar putea să aibă ceva probleme, să sunăm întâi niște oameni care se ocupă cu treaba asta, ca să ne explice ei dacă e cazul sau nu să intervenim. Se poate întâmpla să ”salvăm” ori o femelă care are pui ori o femelă gestantă, care ajunge să fete în timp ce tu îl salvezi și apoi să-și omoare puii pentru că sunt foarte stresate la începutul dezvoltării puilor și uneori ajung să-i omoare”. ne-a spus Oana Vasiliu, medic veterinar la Fundația ”Visul Luanei”.
- Te-ar putea interesa si:
- Chirurgia veterinară, între vocație și urgențe care salvează vieți. Interviu cu Robert Carst, medic veterinar
- Ce trebuie să știi despre Fotogeografica, mișcarea-fenomen, ce promovează patrimoniul cultural și natural al țării noastre
- „Eu sunt liderul, eu decid și tu mă urmezi!”
