În ediția din 14 ianuarie a emisiunii Digi Animal Club, vorbim despre biodiversitatea zonei Snagov. Mai exact, despre două arii naturale protejate și o rezervație cu peste 300 specii protejate, rare și amenințate. Alături de noi este Constantin Turmac – președintele Fundației Snagov.
"Spre surprinderea multora din ultimii 30 de ani, la Snagov există o rezervație naturală, înființată în 1952, cu toate pădurile riverane lacului, dar și lacul dintre. Are o suprafață 1.470 de hectare, dar care mai include și două arii mici naturale", ne-a spus invitatul nostru.
Dar pentru început, haideți să localizăm puțin în spațiu zona Snagovului – nordul jud. Ilfov. "E o zonă verde interesantă în nordul județului Ilfov, care pleacă din Corbeanca, Ciolpani, Piscu. Deci, în partea asta este Scroviștea, care e sit Natura 2000. Pe urmă este zona asta, cu lacul Snagov, 16 km cu păduri pe malul stâng și pe malul drept, sau nord și sud puțin forțat. Și cum curge lacul Snagov, care e un râu lent, în Ialomița, vedem că se duce către Căldărușani, Dridu, care e alt sit Natura 2000".
Zona este habitat pentru foarte multe specii: circa 4.200 de specii, din care 311 sunt protejate, rare și amenințate.
"La Snagov, estimarea este că ar fi 4.200 de specii în total, ceea ce este foarte mult, ca număr. În cadrul ăstora sunt 311 specii protejate, rare și amenințate. Și ce e poate deosebit, dar și pentru a înțelege valoarea Snagovului, cel puțin pe parte de biodiversitate, e o chestie foarte veche. A existat Marea Sarmatică, o întindere cu apă de lângă Viena, Ungaria și Ucraina, care a trecut Carpații, până în zona Munteniei. Erau doar vârfurile Carpaților pe deasupra. Și după multe milioane de ani, apa asta dulce s-a evaporat și au rămas lacul Balaton, lacul Snagov, Marea Neagră, două lăculețe mici prin Ucraina. Specialiștii spun că de abia acum 7.000-8.000 de ani a intrat ceva apă sărată din Marea Mediterană în Marea Neagră, d-asta fiind puțin sălcie. Noi avem la Snagov, datorită continuității de apă o mulțime de relicte ponto-carpice ca pești din perioadele cu cicluri de vreme caldă, tropicală. Avem orhidee, avem din perioadele cu glaciațiuni sau micro-glaciațiuni niște specii care nu și-ar fi avut locul la altitudinea și la temperatura de la Snagov. De exemplu, nu ar avea ce să caute alunul sau fagul silvatica".
Constantin Turmac, președintele Fundației Snagov, îi sfătuiește pe cei interesați să-și petreacă timpul pe suprafața parcului să citească mai întâi regulamentul pentru a vedea ce activități sunt permise, ce au și ce nu au voie să facă în Pădurea Snagov.
"Frumusețea este în ochiul care privește. Îți trebuie multă empatie, răbdare și multă toleranță. Suntem într-un amestec de schimbări violente de valori și din păcate eu fac parte din generația în care îmi aduc aminte de Emil Gârleanu - Din lumea celor care nu cuvântă. Din păcate, întrebările pe care le primim și-n eforturile de informare-conștientizare de la directori, diriginți sau profesori – mai există sau sunt țânțari și căpușe la Snagov? Că am vrea să venim într-o excursie, dar sunt părinții speriați.
În primul rând, am putea să explorăm cu caiace, cu bărci de ramă, cu hidrobiciclete. Ar trebui să fie, așa cum este și-n planul de management și regulament, un instructaj, niște detalii ca să ți să spună exact chestii de genul ăsta. De exemplu, nu te apropia la mai puțin de 25 de metri de maluri în anumite perioade ale anului. Sau procedează așa în raport cu anumite specii, deci e firesc ca la un muzeu să ți se spună pe ce și pe ce nu să pui mâna. Deci ai putea să mergi cu ambarcațiuni fără motor, ai putea merge cu ambarcațiuni sub 10 cai putere. Ai putea să pescuiești, să înoți, ai putea mânca pește din lacul Snagov".
- Te-ar putea interesa si:
- Ce trebuie să știi despre ciobănescul belgian Malinois: „Este un reactor nuclear. Nu obosește niciodată!”
- Câinele care crește în apartament nu se va ridica la adevăratul său potențial: ”Acolo e un început de displazie”
- Adevărul despre pisicile bengaleze: ”Sunt foarte vorbărețe și adoră apa. Un exemplar din 30 stă în brațe”
