Știați că... una din cinci specii de păsări din Europa este amenințată cu dispariția? Un subiect îngrijorător pe care-l vom dezbate cu Andreea Oprea, specialist în comunicare SOR și Sebastian Bugariu, biolog SOR, mâine, la Digi Animal Club, de la ora 13:00.
Societatea Ornitologică Română are un program foarte important de educare: ”Școli prietenoase cu natura”. Câte școli sunt înscrise în program și ce activități le propun copiilor am aflat de la Andreea Oprea, specialist în comunicare.
În cei 5 ani de program am ajuns la peste 1100 de instituții de învățământ și la peste 30.000 de copii. Anul acesta e al 6-lea, când avem peste 320 de școli înscrise în program. Fain e că proiectul se poate derula atât la școală, în curte cu profesorii, dar și acasă, dacă cei mici sunt îndrumați. Activitățile se pot adapta în funcție de moment, adică poți să-ți construiești propriul cuib acasă. Noi avem planșele, poți să-l montezi în zonă și să hrănești păsările iarna”, ne-a spus Andreea Oprea, care a apreciat entuziasmul celor mici: ”Anul trecut am avut undeva la 320 de școli înscrise în plină pandemie, când am avut lockdown, iar profesorii ne-au scris că cei mici făceau activitățile și trimiteau poze chiar și fără să le mai ceară.
Nu fi PETlican, nu arunca plasticul în natură!
Vara aceasta, Societatea Ornitologică Română a lansat un proiect foarte frumos pentru combaterea poluării Deltei Dunării: PETlican. Mesajele campaniilor demarate de cei de la SOR și care au ajuns la sufletele celor mici au avut la bază un joc de cuvinte.
Ambasadorul acestui proiect este pelicanul comun care cuibărește doar în Delta Dunării, deci practic el este amenințat și atunci am plecat de la acest joc de cuvinte. Ne-am gândit cum ar fi dacă nu am mai arunca pet-uri, cum ar fi dacă am conștientiza și am fi mai atenți, mai ales că de multe ori nu suntem atenți că noi facem gunoi într-o parte a României, iar el ajunge cu totul, dus de ape, în Delta Dunării. Avem mai multe mesaje printre care <<Nu fi petlican, nu arunca plasticul în natură>>, <<Nu ne strânge de gât, strânge-ți firele și plasele de pescuit>>, <<Fă valuri doar pe Instagram>>, <<Și telefoanele au zoom>>”, ne-a mai zis Andreea Oprea.
O problemă foarte mare în Delta Dunării o reprezintă resturile de la activitățile de pescuit, începând de la plase și până la firele abandonate. Foarte multe păsări devin captive sau se încurcă în plase. Fie mor imediat, fie se chinuie, ne spune Sebastian Bugariu, biolog SOR
S-a văzut clar că dacă noi suntem responsabili, atunci ne vom bucura și pe viitor. Ăsta este mesajul. Haideți să avem grijă să ne putem bucura și noi și copiii noștri de ceea ce avem. De păsări, de faună, de floră. Plasticul ăsta se descompune în peste 400 de ani și tot nu dispare din natură, a mai zis Andreea Oprea.
La rândul său, Sebastian Bugariu, biolog SOR, a mai tras un semnal de alarmă asupra microplasticului. Aceste particule foarte foarte mici de până la câțiva milimetri care rezultă din tot, din acitvități industriale, din haine, din praf, de peste tot și practic contaminează absolut orice și p-ăla îl consumăm și noi și toată lumea. Deja e prezent peste tot! Lumea e cumva needucată, în sensul că foarte mulți au impresia că dacă o zonă se află într-o rezervație cu inspectori, paznici sau rangers, ei au în atribuțiile lor treaba asta de-a curăța după cei care vizitează.
Una din cinci specii de păsări din Europa este amenințată cu dispariția
Este o evaluare făcută de către Bird Life pentru speciile de păsări pentru Uniunea Internațională de Conservare a Naturii.
Nagăț
Pelicanul creț
Șoimul dunărean
Principala cauză pentru care păsările intră într-o categorie de periclitare suntem noi pentru că am modificat habitatele naturale sau seminaturale foarte, foarte mult. Adică modificările astea care apar în mediu, de exemplu tăierile de arbori bătrâni, exploatarea irațională a pădurilor, transformarea pășunilor în terenuri arabile, intensificarea agriculturii, transformarea zonelor umede sau zonelor inundabile ale marilor răuri în terenuri agricole, astea toate sunt modificări de habitate. Și ele au un impact direct asupra speciilor de păsări. Păsările sunt un indicator foarte bun pentru că sunt pe de-o parte relativ ușor de observat și monitorizat față de alte grupuri de animale, alte specii. Și dacă apare vreo modificare sau o problemă de obicei impactul se vede imediat în populațiile speciilor respective. Adică dacă ceva le afectează, populația va începe să scadă și destul de rapid în multe situații. Și atunci pot fi folosite ca un indicator pentru sănătatea naturii”, a comentat Sebastian Bugariu, biolog SOR.
Invitații noștri au fost puși și-n fața unei întrebări mai delicate, venite din partea lui Rareș, un băiețel de 5 ani: De ce nu toți oamenii iubesc natura?
Eu nu cred neapărat că nu iubesc natura, dar asta ar trebui transmis. Nu că nu iubesc, ci pur și simplu de foarte multe ori pentru că nu sunt educați și informați, nu le pasă și cam ăsta ar fi mesajul că dacă vrem să se schimbe ceva de la cea mai mică vârstă cumva ar trebui făcut efortul ăsta să se aducă în prim plan importanța naturii pe toate planurile, a spus Sebastian Bugariu, completat de Andreea Oprea: Și trebuie să conștientizăm că nu suntem doar noi pe planetă cumva. Gestul tău de-a arunca gunoiul peste gard afectează pe altcineva și atunci cred că trebuie să conștientizăm asta. Și anul trecut pandemia ne-a arătat foarte puternic cât de mult nevoie avem de natură.
Deci Rareș, la 5 ani, dacă nu aruncă gunoi sau își pune problema asta e extraordinar. Când o să fie Rareș mare o să avem o țară curată. Sperăm, a conchis Bogdan Uritescu.
- Te-ar putea interesa si:
