Ziua Internaţională a Pădurilor este marcată la nivel mondial, în fiecare an, pe 21 martie. Inițiativa își propune să sporească gradul de conștientizare asupra gestionării, conservării și dezvoltării durabile a tuturor tipurilor de suprafețe forestiere.
Invitatul nostru de săptămâna aceasta este geolog și specialist în resurse naturale, preşedinte al Asociaţiei Kogayon și fondator al Asociației Parcul Natural Vacaresti. Lui Florin Stoican, căci despre el este vorba, îi datorăm și faptul că natura din masivul Buila - Vânturarița este în prezent protejată, fiind parc național.
În prezent, Asociația Kogayon a început oficial demersurile pentru obținerea statutului de Geoparc UNESCO pentru zona Olteniei de sub Munte. Practic, este un proiect care își propune să adune la aceeași masă și să activeze factorii interesați în dezvoltarea durabilă a regiunii, dezvoltare bazată pe conservarea și valorificarea patrimoniului natural și cultural local.
Geoparcul are 6 localități - Vaideeni, Horezu, Costești, Bărbătești, Stoenești și Băile Olănești. Practic, sunt 2 orășele, Horezu și Băile Olănești plus 4 localități rurale. Împreună sunt 41 de sate, 24.000 de locuitori. Cu localitățile din preajmă se ajunge la 60.000 de locuitori. Ca teritoriu, e de 15 ori mai mare decât cel mai mic Parc Național din România. Parcul Național Buila-Vânturarița este în mijlocul geoparcului, alături de el mai sunt încă 17 rezervații naturale care sunt bijuteriile coroanei naturale a Geoparcului și reprezintă un teritoriu de 63.000 ha, ne-a explicat Florin Stoican.
Oltenia de sub Munte - geoparc aspirant UNESCO
Geoparcul înseamnă 3 categorii de patrimoniu. Înseamnă patrimoniul natural împărțit în două: geodiversitate și biodiversitate. Plus patrimoiniul cultural. La geodiversitate vorbim de trovanți, peșteri, situri, fosilifere, chei și canioane. Masivul Buila Vânturarița e un fost recif din urmă cu 145 de milioane de ani, care în prezent e munte și multe altele pe lângă. Dacă ne uităm la biodiversitate, vorbim de specii și habitate, de păduri. Avem 1.302 hectare păduri incluse în catalogul național al pădurilor virgine și cvasivirgine. Cu arbori monumentali. Și apoi urmează patrimoniul cultural, care e vârful evoluției istorice a teritoriului Olteniei de sub munte. Aici avem cele două obiective UNESCO, Mănăstirea Horezu, care e în patrimoniul material UNESCO și ceramica de Horezu, care e-n patrimoniul imaterial UNESCO. Avem aproape 120 de situri culturale inventariate, pornind de la mănăstiri, unele mai cunoscute, Bistrița și Arnota, dar și biserici rupestre. Avem tradiții, avem meșteșugari care încă păstrează aceste obiceiuri și tradiții. Ceramiștii de Horezu sunt cunoscuți de toată lumea, dar avem și cioplitori în lemn, îi avem și pe cei care țes covoare. Avem singura afacere din țară care face ii din borangic pornind de la viermii de mătase, pe care îi cresc în curte. De la duzi până la ii. E doamna Nicolescu din Stoenești, a mai punctat Florin Stoican.
”Oamenii sunt obișnuiți să se ducă în pădure după lemne, ca la izvor după apă”
Legat de cum ar trebui să privească oamenii lumii pădurea, în afară de sursă de tăiat lemne, Florin Stoican a subliniat perspectiva serviciilor pe care aceasta ni le oferă.
Pădurea ar trebui privită ca un organism complex care oferă societății o grămadă de servicii. Oamenii de la țară sunt obișnuiți să se ducă în pădure după lemne, ca la izvor după apă. Așa s-a făcut de secole, așa se face încă. Dar sunt alții care merg să se bucure de umbră, să asculte păsările, să fotografieze sau pur și simplu să respire aer curat. Pădurea trebuie privită din perspectivă economică, socială și de mediu. Economic știm, e cel mai simplu de calculat câți metri cubi scoți dintr-o pădure. De mediu a început să fie și mai ușor de văzut. Că aerul prost pe care-l respiri și îți afectează sănătatea îl simți în momentul în care se strică. Și e greu să-l mai faci la loc. Trebuie văzut că aceste păduri au rol de susținere a calității apei pe care o bem. O filtrează și-o mențin curată pentru că d-asta avem zone de protecție sanitară. Solul, bineînțeles, e fixat de vegetație. Pădurea are un rol esențial. Mai ales dacă vorbim de zona montană unde pantele sunt accentuate, e greu să păstrezi solul și să nu ai eroziune fără pădure. Și aici intervine iarăși diferența dintre ce înseamnă o plantație și-o pădure naturală. De ce ne chinuim noi atât să avem acest catalog al pădurilor virgine și cvasivirgine în care în sfârșit avem 80.000 de hectare. 1.300 le avem și noi la Buila Vânturarița. Pentru că aceste păduri sunt cele mai valoroase din tot ce există ca pădure în toată Europa – aceste 80.000 de hectare, a mai spus invitatul nostru.
”Regenerarea naturală - 85% din pădurile României”
În decembrie 2021, conform datelor oficiale de la Ministerul Mediului, în Catalogului pădurilor virgine şi cvasivirgine din România era înscrisă o suprafaţă totală de 70.069 hectare.
Conform datelor publicate anul trecut de către Oficiul European de Statistică (Eurostat), în 2020, 38% din suprafaţa Uniunii Europene era acoperită de păduri. În timp ce Slovenia, Suedia și Finlanda se pot lăuda că peste 60% din teritoriu este împădurit, România este acoperită de păduri doar 29%. Există totuși și motive de bucurie dacă ne gândim la biodiversitate.
Silvicultura românească are din punctul meu de vedere două mari plusuri față de ce se întâmplă în vestul Europei, unde pădurile sunt cultivate. La noi se taie o dată la 120 de ani. Și ăsta este un atu. Ciclurile lungi de exploatare a pădurilor dau valoarea biodiversității și lasă liniște sălbăticiilor să trăiască în pădure. Și al doilea mare atu este regenerarea naturală care este pe 85% din pădurile României. Adică avem foarte puține plantații. Plantațiile din Germania, din țările nordice arată bine de la distanță, sunt verzi, sunt frumoase, cu copacii aliniați. Dar din punct de vedere al biodiversității sunt deșerturi verzi, a mai punctat Florin Stoican.
Sâmbătă, la ora 13:00, la Digi Animal Club, vă invităm la o ediție despre conservarea naturii și Geoparcul aspirant Oltenia de sub Munte.
- Te-ar putea interesa si:
